Tiberiu Nițu, procurorul general al Romaniei: Imunitatea parlamentara trebuie DESFIINTATA

Tiberiu Niţu, procurorul general al României, cere modificarea statutului alesilor pentru ca imunitatea acestora sa fie desfiintata. Reactia lui Nitu vine dupa ce ieri deputatii au votat contra inceperii urmaririi penala a deputatului UDMR Laszlo Borbely, fost ministru al Mediului, relateaza Romania Libera.

Tiberiu Niţu consideră că este necesară modificarea Legii numărul 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi a Legii numărul 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, potrivit unui comunicat de presă al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ).

Conducerea Ministerului Public arată că modificările solicitate se impun în condiţiile în care, în cursul acestui an, două anchete penale au fost împiedicate prin respingerea solicitărilor procurorilor privind ridicarea imunităţii parlamentare.

CITITI SI: UPDATE Deputatii RESPING urmarirea penala in cazul Laszlo Borbely

Pentru ca cele două acte normative să fie modificate, Ministerul Public a formulat, în septembrie 2014, o serie de propuneri Guvernului României, iar în martie, Camerei Deputaţilor."Propunerile Ministerului Public au în vedere asigurarea celerităţii acelor proceduri parlamentare care influenţează cursul procedurilor judiciare, precum şi stricta delimitare a întinderii atribuţiilor autorităţii legislative în cadrul aceloraşi proceduri, în sensul că evaluarea probelor şi a oricăror aspecte privind oportunitatea măsurilor este atributul exclusiv al organelor judiciare", conform sursei citate.

Imunitatea parlamentarilor este reglementată de articolul 72 din Constituția României.

”(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri”, se arată în Constituției.