Pe aceeași temă
La prezidiu s-au aflat Steve Green - presedintele juriului European Capital of Culture (ECoC), Karel Bartak - seful departamentului de Cultura din cadrul Comisiei Europene si Corina Suteu - Ministrul Culturii din Romania, precizeaza News.ro, citat de Hotnews.
Ministrul Culturii Corina Suteu a vorbit in deschiderea conferintei de presa. "Cultura este cea care genereaza un sens al apartenentei Romaniei la Europa, iar diversitatea culturala este cea care ne tine impreuna", a spus Corina Suteu.
"Programele celor patru orase candidate la titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021 au fost inovative, competitia fiind una tensionata", a declarat Karel Bartak. "Acest concurs se bazeaza pe dialogul intercultural, pe deschiderea oraselor europene catre lume, iar sectoarele culturale si creative au reusit sa reziste in aceste vremuri tulburi pe care le traverseaza Europa in fata altor ramuri economice", a adaugat el.
"Este un titlu care ramane pe viata, nu doar pentru un an", a declarat Steve Green, inainte de a anunta numele orasului castigator.
Oficialii europeni au felicitat toate cele patru orase candidate, conceptul comun al dosarelor fiind dorinta de a crea o punte intre culturile europene.
Orasul desemnat castigator, Timisoara, va primi din partea UE si un premiu de 1,5 milioane de euro.
Candidatura orasului Timisoara a utilizat sloganul "Lumineaza orasul prin tine!".
Orasul gazduieste anual intre 3.500 si 4.000 de evenimente culturale, iar 85-88% din bugetul cultural local este investit in sustinerea institutiilor publice, doar 12-15% fiind rezervat sectorului independent si ONG-urilor.
Timisoara si-a structurat programul cultural sub forma unei calatorii, cu "statii- program/proiect" si trasee pe si de-a lungul canalului Bega, care conecteaza idei, oameni, locuri.
Orasul de pe Bega dispune de 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 11 sali de conferinta, 14 galerii de arta contemporana, sase teatre, patru muzee, o Filarmonica si o Opera, patru spatii culturale, 47 de situri de patrimoniu, 24 de scoli, opt centre ale industriei culturale si creative, 340 de piete si curti interioare, 18 cladiri publice si comerciale si doua centre de tranzit pentru refugiati.
Timisoara, capitala Banatului istoric, are o populatie de circa 320.000 de locuitori.
Timisoara colaboreaza frecvent cu orasele infratite Belgrad, Szeged, Novi Sad, Budapesta, Graz, Karlsruhe, Cernauti si Mulhouse. "TM2921 ne-a oferit sansa de a privi aceste relatii cu un ochi critic, de a alege parteneriatele culturale care au dat roade si de a dezvolta aria de aplicabilitate a proiectului la nivel paneuropean. Datorita pozitiei sale geografice si istoriei sale, Timisoara indeplineste toate conditiile necesare pentru a atinge acest obiectiv", se afirma in dosarul de candidatura al acestui oras.
Ministerul Culturii a lansat, in decembrie 2014, un apel oraselor din Romania care vor sa candideze la titlul de Capitala Europeana a Culturii (CEaC) pentru anul 2021.
Un juriu de experti a evaluat 14 candidaturi, iar orasele ramase in competitie au fost anuntate in decembrie 2015 - Bucuresti, Timisoara, Cluj-Napoca si Baia Mare.
Programul a fost initiat de Consiliul de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana, in 1985.
Anul acesta, localitatile San Sebastian (Spania) si Wroclaw (Polonia) sunt detinatoarele titlului.
Sibiu a fost Capitala Europeana a Culturii in 2007.
In 2021, vor fi trei Capitale Europene ale Culturii: una din tarile candidate la UE (Serbia si Muntenegru), una din Grecia si una din Romania.
Despre actiunea privind Capitalele europene ale culturii:
Numarul oraselor care au detinut titlul de Capitala europeana a culturii va ajunge la 60 in 2019. (Pana in 2001, titlul era Orasul european al culturii). Actiunea este deseori considerata initiativa emblematica culturala a Uniunii Europene.
Actiunea CEAC a evoluat semnificativ in raport cu perioada de inceput cand reprezenta in primul rand o celebrare a artelor dintr-un oras. Din 1980 s-a constientizat din ce in ce mai mult rolul culturii in viata oraselor, si anume de a contribui la bunastarea cetatenilor si la prosperitatea unui oras. Numeroase orase care au detinut titlul au beneficiat nu doar de un an de succes, ci si de o mostenire de durata.
Fiecare oras care intentioneaza sa-si depuna candidatura sau care este in curs de pregatire a candidaturii are propriile obiective locale care corespund circumstantelor si prioritatilor sale. Cu toate acestea, acesta este un premiu european cu criterii si obiective standard stabilite la nivelul UE. Orasele care reusesc sa obtina titlul combina obiectivele locale cu acest aspect european (si deseori international).
Printre consecintele raportate de orasele care au detinut anterior titlul se afla urmatoarele:
Titlul de Capitala europeana a culturii a actionat ca un catalizator pentru o schimbare majora a orasului sau a unei zone a orasului.
O crestere semnificativa a respectului de sine si a mandriei fata de oras in randul cetatenilor.
O implicare mai mare in raport cu oferta culturala a orasului, in special a unor categorii de public a caror participare e mai putin probabila.
Dezvoltarea unor noi oferte culturale, a unor noi competente si a unor noi oportunitati pentru artisti si pentru organizatiile culturale.
O mai buna intelegere si un profil mai bine definit la nivel international, care se traduc adesea prin dezvoltarea turismului si o reputatie mai buna.
