Toader se dezice de modificările din justiție într-o scrisoare adresată Comisiei de la Veneția

Laurentiu Gheorghe | 02.12.2019

Fostul ministru Tudorel Toader a trimis o scrisoare deschisă Comisiei de la Veneția, deoarece ar putea fi revocat, în care susține că s-a opus modificărilor aduse legilor referitoare la justiție.

Pe aceeași temă

Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a trimis o scrisoare deschisă Comisiei de la Veneția, invocând informații apărute în spațiul public potrivit cărora Guvernul intenționează să-l revoce din acest for. În scrisoarea care a fost publicată pe Facebook, Toader nu-și asumă niciuna dintre modificările controversate ale legilor privind sistemul judiciar, lăudându-se că a făcut totul să le oprească.

Fostul ministru susține că a refuzat să dea ordonanță pe amnistie și grațiere, că ministerul condus de el nu a fost de acord cu recursul compensatoriu, precum și că a refuzat să promoveze ordonanțe de urgență vizând modificările codurilor penale și completurile de 5 judecători.

„Domnule Președinte, prin aceste câteva exemple, dintr-o dinamică legislativă plină de interese, suprapuneri de competențe și controverse; reafirmând faptul că îmi asum tot ceea ce am făcut sau nu am făcut eu în domeniul justiției; reafirmând faptul că nu îmi asum nimic din ceea ce au făcut sau nu au făcut alții, în același domeniu; după 10 ani de judecător constituțional, șapte ani de agent de legătură al Curții Constituționale la Comisie; având calitatea de membru titular al acesteia; indiferent de calea de urmat, voi rămâne atașat valorilor constituționale promovate de către Comisie”, arată Toader în scrisoarea lui Tudorel Toader către Comisia de la Veneția.

Scrisoarea integrală a lui Tudorel Toader:

Scrisoare deschisă,

Către

Comisia de la Veneția,

Gianni Buquicchio, Președinte

Membrii Comisiei

Excelența voastră, Domnule Președinte,

Excelențele voastre, Doamnelor și Domnilor

În spațiul public circulă informația potrivit căreia Guvernul intenționează să solicite revocarea mea din calitatea de membru titular al Comisiei, din partea României. În măsura în care această informație se va confirma, exprim speranța faptului că Executivul are în vedere și următoarele împrejurări:

  1. Refuzul de a promova Ordonanța de Urgență privind amnistia și grațierea. Se cunoaște faptul că se insista pentru un act de clemență cu puține excepții și fără limite de pedeapsă. Măsura ar fi profitat tuturor, nu doar majorității guvernamentale din acea perioadă.

  2. Proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost inițiat anterior momentului în care am preluat portofoliul de la Ministerul Justiției. În procedura parlamentară, sub semnătura mea, ministerul justiției a dat aviz negativ modificărilor parlamentare. Sub semnătura mea, în controlul de constituționalitate, ministerul justiției a susținut neconstituționalitatea proiectului de lege. Consiliul Superior al Magistraturii a propus ca cele 3 zile, la 30 de zile executate în condiții necorespunzătoare, să fie considerate ca executate, iar parlamentul a mărit de la 3 la 6 zile. În urma respingerii obiecției de neconstituționalitate, proiectul de lege a fost promulgat, publicat în Monitorul Oficial, la 3 zile de la publicare a intrat în vigoare, producându-și efectele.

  3. Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului penal, în acord cu deciziile Curții Constituționale, precum și pentru transpunerea Directivei privind confiscarea extinsă. În iulie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Guvern și transmis parlamentului spre legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială care l-a modificat în mod substanțial, adăugând numeroase soluții legislative declarate neconstituționale, inclusiv forma adoptată după primul control de constituționalitate.

  4. Nici una dintre soluțiile legislative care au fost declarate neconstituționale nu a fost inițiată de către Ministerul Justiției. Așa se face că, nici până în prezent, din 2017, Codul penal nu a fost pus în acord cu deciziile Curții Constituționale, iar Directiva privind confiscarea extinsă nu este transpusă în legislația noastră penală.

  5. Ministerul Justiției a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codului de procedură penală, în acord cu deciziile Curții Constituționale, precum și pentru transpunerea Directivei privind consolidarea prezumției de nevinovăție. În noiembrie 2017, proiectul de lege a fost adoptat de către Guvern și transmis parlamentului spre legiferare. Proiectul de lege a fost preluat de către Comisia specială care l-a modificat în mod substanțial, adăugând numeroase soluții legislative declarate neconstituționale, inclusiv forma adoptată după primul control de constituționalitate. Nici una dintre soluțiile legislative care au fost declarate neconstituționale nu a fost inițiată de către Ministerul Justiției. Așa se face că, nici până în prezent, din 2017, Codul de procedură penală nu a fost pus în acord cu deciziile Curții Constituționale, iar Directiva privind consolidarea prezumției de nevinovăție nu este transpusă în legislația noastră procesual penală.

  6. Ministerul Justiției avea în lucru un proiect de lege pentru modificarea legilor justiției. Pe data de 25 octombrie 2017, Comisia specială din parlament a solicitat respectivul draft, iar la inițiativa unui nr. de 11 parlamentari, cu modificări substanțiale, a fost publicat un singur proiect de lege pentru modificarea celor trei legi ale justiției. Personal am predat materialul aflat în lucru, inclusiv solicitarea de aviz din partea Comisiei de la Veneția. Comisia specială a renunțat la cererea de solicitare a avizului Comisiei de la Veneția.

  7. Printre alte soluții legislative, la inițiativa comisiei speciale, parlamentul a adoptat Legea 207 din 20 iulie 2018, pentru modificarea și completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, iar prin art. 881 – 889 a consacrat și înființarea Secției speciale de investigare a infracțiunilor din justiție, urmând apoi întreaga odisee parlamentară, cu multe controverse și neconstituționalități.

  8. Refuzul de a promova Ordonanța de Urgență pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, prin preluare unora dintre soluțiile proiectelor de lege, declarate neconstituționale, prin care se urmărise modificarea celor două coduri. Se dorea următoarele: preluarea prin OUG a soluțiilor validate prin controlul de constituționalitate; preluarea, cu modificări, a soluțiilor declarate ca fiind parțial neconstituționale, respectiv, preluarea soluțiilor nesupuse controlului de constituționalitate, sub motivarea faptului că „sunt constituționale din moment ce nu au fost criticate de către autorii obiecției de neconstituționalitate”.

  9. Refuzul de a promova Ordonanță de Urgență care să consacre posibilitatea formulării contestației în anulare împotriva hotărârilor definitive pronunțate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în complete de 5 judecători. Ordonanța e Urgență era solicitată în urma deciziei Curții Constituționale, având același obiect.

Domnule Președinte,

prin aceste câteva exemple, dintr-o dinamică legislativă plină de interese, suprapuneri de competențe și controverse;

reafirmând faptul că îmi asum tot ceea ce am făcut sau nu am făcut eu în domeniul justiției;

reafirmând faptul că nu îmi asum nimic din ceea ce au făcut sau nu au făcut alții, în același domeniu;

după 10 ani de judecător constituțional, șapte ani de agent de legătură al Curții Constituționale la Comisie;

având calitatea de membru titular al acesteia;

indiferent de calea de urmat,

voi rămâne atașat valorilor constituționale promovate de către Comisie !

Cu deosebită considerație,

1 decembrie 2019

Prof.univ.dr. Tudorel TOADER

Rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Membru titular al Comisiei de la Veneția

Judecător la Curtea Constituțională a României ( X.2006 – VII.2016)

Ministru al Justiției în trei Guverne ( II.2017 – IV.2019).

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22