Pe aceeași temă
E vorba despre o inițiativă depusă de președintele Senatului. Tăriceanu urmărește să modifice mecanismul prin care sunt desemnați șefii din Justiție. Sunt vizați șeful DIICOT, șeful DNA, procurorul general și șeful Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La acest moment, șefii parchetelor sunt desemnați de președintele statului, la propunerea ministrului Justiției, la care Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) emite un aviz consultativ. Iar președintele Înaltei Curți e numit tot de șeful statului, la propunerea CSM. Însă proiectul de lege al lui Tăriceanu vrea să schimbe radical situația.
Președintele Senatului propune ca procurorul general, șeful DNA și cel al DIICOT să fie desemnați de către Consiliul Superior al Magistraturii, consiliu ce ar urma să decidă și în ce privește revocările din funcție. De asemenea, președintele ICCJ ar urma să fie ales de către judecătorii Înaltei Curți, din rândurile lor.
Potrivit România Liberă, în CSM ar exista un current favorabil lui Tăriceanu pentreu schimbarea legii de numire a procurorilor. Argumentul oficial al șefului Senatului e necesitatea de a elimina politicul din Justiție. Dar momentul în care a fost lansată propunerea ridică semne de întrebare.
Asta în condițiile în care 2016 este anul în care mandatele procurorului general Nițu – deja afectat de scandalul coloanelor oficiale ale lui Gabriel Oprea –, cel al șefei DNA, Kovesi, și mandatul șefei Înaltei Curți, Livia Stanciu, expiră în această primăvară. Iar noua sesiune parlamentară stă să înceapă.
Mai mult decât atât, propunerea lui Tăriceanu nu e prima de acest tip. O inițiativă similară a fost convenită cu CSM, în cadrul întâlnirilor avute cu reprezentanții instituției. Însă varianta șefului Senatului e mai restrictivă. În timp ce Consiliul propunea eliminarea din mecanism numai a ministrului Justiției, Tăriceanu vrea să anuleze și rolul președintelui țării.
Varianta CSM: “Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii”.
Varianta lui Tăriceanu: : „Procurorul general de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de către Consiliului Superior al Magistraturii”.
Ar putea fi vorba, totuși, și despre un calcul prin care varianta propusă de șeful Senatului să facă propunerea CSM dezirabilă pentru a intra în circuitul legislativ. Asta în condițiile în care inițiativa lui Tăriceanu vine în contradicție cu Constituția țării. Legea Fundamentală legiferează la articolul 134, alineatul 1 (Atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii), că CSM “propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii”.
Mutarea ar putea să însemne și o depersonalizare a responsabilității numirilor în funcțiile cheie din Justiție. Monica Macovei susține că atunci când au loc întelegeri politice în dauna respectării legii, vor apărea controverse. “Cel mai important este principiul responsabilității personale, indiferent de contextul politic și de majorități politice, pentru ca aceste numiri să rămână în afara influențelor politice. O astfel de responsabilitate și-o poate asuma ministrul Justiției, și nu un organism colectiv ca CSM, unde votul este secret și nimeni nu poate fi tras la răspundere”, transmite europarlamentarul într-un comunicat.
