Pe aceeași temă
UPDATE: Deputatul PSD Tudor Ciuhodaru sus'ine că proiectul anti-proteste depus în Senat nu vizează protestele anti-ordonanțe și anticorupție din ultima perioadă ci vizează la manifestările extremiste și separatiste. El a spus că este împotriva extremismului și a celor care „atacă prin manifestări revizioniste și separatiste esența statului român.”, conform Digi24.ro.
Elena Calistru (Asociația Funky Citizen) a fost prima care a atras atenţia asupra existenței acestui proiect.
Parlamentul nostru lucrează. Vă reamintesc că purtătorul de cuvânt al PSD povestea cum protestatarii au împiedicat activitatea guvernului. Deci mare atenţie. A protesta ar putea deveni curând fapta penală, a scris Elena Calistru pe pagina ei de Facebook.
Proiectul de lege vine în completarea legii nr.286/2009 privind Codul penal.
Cum justifică deputatul inițierea acestui act normativ
În expunerea de motive, Tudor Ciuhodaru spune că acest proiect trebuie adoptat în contextul cererilor pentru autonomia Ținutului Secuiesc. Potrivit deputatului PSD, „în România libertatea, democrația, dreptul de mișcare și libera exprimare, nu pot merge până la nivelul la care, prin abordări extremiste, separatiste, revizioniste, se atacă esența statului român”.
Iată motivele expuse de deputatul PSD:
„România a fost întodeauna un stat extrem de tolerant, pe teritoriul nostrul trăiesc multe minorități ce nu se pot plânge că sunt prignote sau marginalizate de statul român. Pot folosi limba maternă, pot învăța în limba maternă, se pot manifesta liber și își pot promova cultura și religia.”
„Noul cod penal nu condamnă toate formele de încălcare a articolului 1 și articolului 13 din Constituția România.”
„Lipsa unor măsuri care să descurajeze și să pedepsească orice acțiune împotriva ordinii constituționale săvârșite de persoane, organizații sau partide a dus la exacerbarea acestor manifestări.”
„Evenimentele de la Târgu Mureș, în cadrul cărora s-a cerut autonomia Ținutul Secuiesc, precum și cererile europarlamentarilor români de etnie maghiară Laszlo Tokes și Csaba Sogor impun ca Parlamentul României să adopte acest act normativ prin care să reglementăm faptul că în România libertatea, democrația, dreptul de mișcare și libera exprimare, nu pot merge până la nivelul la care, prin abordări extremiste, separatiste, revizioniste, se atacă esența statului român.”
Libertatea de întrunire este protejată de Constituție în România la articolul 39.
„Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme”, se arată în Legea fundamentală a țării.
Guvernului a fost „obstrucţionată temporar”
Adrian Dobre, purtătorul de cuvânt al PSD, declarat referitor la protestele din Piața Victoriei, că activitatea Guvernului a fost „obstrucţionată temporar” din cauza acestor „presiuni”, în condiţiile în care mare parte din timpul premierului Sorin Grindeanu a fost alocat acestei „probleme spinoase”.
„Trebuie să explicăm faptul că Guvernul a fost blocat o anumită perioadă din cauza manifestărilor care au avut loc, lucrurile sunt clare, datorită presiunilor la care a fost supus. În mod evident că în această perioadă Guvernul a fost încetinit şi că mare parte din timpul prim-ministrului a fost alocat acestei probleme spionoase. Sigur, este un factor care a contribuit la obstrucţionarea temporară, pe parcursul acelei perioade, a activităţii Guvernului. Nu cred că ni s-a părut nouă că au fost doar presiuni, ele cred că au fost suficient de evidente pentru toată lumea, din toate părţile”, a spus Adrian Dobre.
Ciuhodaru a făcut parte din PSD, PP-DD, UNPR
Medicul Tudor Ciuhodaru, specializat în medicină de urgenţă şi toxicologie, este, în prezent, deputat de Iași din partea PSD. De când a intrat în politică, Ciuhodaru a făcut parte din PSD, PP-DD, UNPR, a făcut parte din alianța USL și pentru o scurtă perioadă a fost independent.
A intrat în politică în 2008 pe listele Alianței PSD-PC, iar în ianuarie 2010 a părăsit PSD în favoarea Grupului Independenților din Senat și Camera Deputaților. În 2012 a fost reales și a revenit în PSD. În 2014 s-a înscris în PP-DD și a condus filiala din Vaslui a partidului. În 2015, s-a înscris în Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR). La alegerile din 2016 s-a regăsit tot pe listele PSD, conform Digi 24.ro.
Tudor Ciuhodaru este inițiatorul mai multor proiecte de lege printre care și cel privind acordarea unei noi zi libere, un proiect privind distribuirea de periuțe și pastă de dinți elevilor, o inițiativă privind acordarea de 500 de lei fiecărui nou-născut și un proiect privind interzicerea interzicerea explorării și exploatării prin fracturare (fisurare) hidraulică a hidrocarburilor gazoase sau lichide.
Potrivit Agerpres, Tudor Ciuhodaru a fost pe locul doi pe podiumul celor mai activi parlamentari. El a vorbit de 1.399 de ori în plen în 105 ședințe, a avut 1.186 de declarații politice, 162 de inițiative legislative, dintre care 7 au fost promulgate legi, 198 de întrebări și interpelări și a semnat 9 moțiuni.
Nu este prima dată când Tudor Ciuhodaru își exprimă părerile cu privire la Ținutul Secuiesc și la legislația pentru etnicii maghiari din România. Într-un comunicat intitulat „Cine vrea ca steagul secuiesc să fluture în România?”, Tudor Ciuhodaru, pe atunci deputat PP-DD, critica arborea steagului secuiesc pe mai multe primării din Harghita și Covasna și amintea de un proiect de lege similar celui depus acum la Senat care prevedea sancționarea cu „închisoarea a persoanele care inițiază, organizează, sprijină sau săvârșesc acțiuni împotriva ordinii constituționale.”
"PSD și sateliții vor legaliza punctul 9 al acordului cu UDMR"
„Înaintea intrării UDMR la guvernare, prefecții din Harghita și Covasna au acționat în instanță primăriile care au arborat steagul secuiesc iar multe procese au fost deja câștigate.
PSD și sateliții vor legaliza punctul 9 al acordului cu UDMR prin care, vor susține promovarea unei inițiative parlamentare în baza unei largi dezbateri publice, pentru reglementarea unui cadru legal cu privire la posibilitatea autorităților locale de a arbora pe instituțiile proprii alături de steagul UE și al României, steaguri ale unităților administrativ teritoriale pe care le reprezintă'. Cine semnează acest acord ? Victor Ponta, Kelemen Hunor, Daniel Constantin și Gabriel Oprea.
În ritmul acesta maghiara devine limba oficială a României și vom avea nevoie de pașaport pentru a ajunge în Mureș, Harghita și Covasna.
Nu vom tolera că trădarea să devină legală în România. Nu vom tolera că simbolurile naționale să fie vândute de un grup de politicieni doar menținerea la guvernare.
Vom vota împotriva unui astfel de demers legislativ ! Noi vom apăra de fiecare dată valorile naționale și am fost primii care am depus în Parlament un proiect de lege ce sancționează cu închisoarea persoanele care inițiază, organizează, sprijină sau săvârșesc acțiuni împotriva ordinii constituționale. Vom sesiza fără rezerve Curtea Constituțională și Avocatul Poporului dacă puternicii zilei nu vor renunța la punerea în practică a trădării naționale.
Le reamintesc că aveau alternativa. Oferta noastră românească de susținere doar pentru a nu fi puși în situația să vandal țară la kilometru, scria deputatul în urmă cu trei ani, conform Digi 24.ro .
