Pe aceeași temă
Evenimentele vor avea loc în Piaţa Unirii, începând cu ora 13,00, şi vor cuprinde un Te Deum şi un cuvânt de binecuvântare rostit de Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Înaltpreasfinţia Sa Teofan, alături de Preasfinţia Sa Iosif Păuleţ, Episcop Romano-Catolic de Iaşi. Vor urma discursuri ale oficialităţilor centrale şi locale şi depunerea de coroane la Ansamblul statuar al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, transmite Agerpres.
La final, alături de militarii, pompierii şi jandarmii ieşeni, vor defila militari ai Brigăzii 30 Gardă "Mihai Viteazul", ai Batalionului 17 Vânători de Munte "Dragoş Vodă" din Vatra Dornei, cei ai Batalionului 53 Comando "Smaranda Brăescu" din Bacău, elevi ai Colegiului Naţional Militar "Ştefan cel Mare" din Câmpulung Moldovenesc, precum şi un detaşament al Asociaţiei Tradiţii Militare.
Manifestările oficiale vor fi precedate de un concert de muzică populară, "Noi suntem români", care va continua de la ora 14,15, fiind susţinut de Nicolae Furdui Iancu, Veta Biriş, Margareta Clipa, Laura Lavric, Ştefan Pintilii şi Ansamblul de dansuri "Mugurelul" al USAMV Iaşi.
Participanţii sunt invitaţi apoi de Primăria Iaşi la o masă populară, cu ceai, vin fiert şi plăcinte moldoveneşti.
De la ora 14,30, la Biserica "Sfinţii Trei Ierarhi", va fi oficiată o slujbă de pomenire urmată de depuneri de coroane şi jerbe de flori la mormântul domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Platforma Unionistă Acţiunea 2012, Liga Studenţilor din Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi şi Frontul Patrioţilor Români din Iaşi vor organiza Marşul Unioniştilor din România şi Republica Moldova, care va porni, la ora 11,00, de la statuia lui Ştefan cel Mare din faţa Palatului Culturii către statuia lui Alexandru Ioan Cuza din Piaţa Unirii.
Printre evenimentele culturale dedicate împlinirii a 161 de ani de la Unirea Moldovei cu Ţara Românească se numără lansarea revistei "Ioan Neculce - Buletinul Muzeului Municipal Regina Maria" şi expoziţia "Locuri şi zidiri ieşene: Casa Ruset din Iaşi", care se vor desfăşura la Muzeul de Istorie Naturală, de la ora 11,00 şi, respectiv, ora 11,30.
Spectacolul "Povestea Unirii", care poartă semnătura regizorului Ovidiu Lazăr, va fi jucat în Sala Unirii, de la ora 11,00. Piesa va fi interpretată de actorii societari ai Teatrului Naţional "Vasile Alecsandri" din Iaşi, actorii profesori ai Universităţii Naţionale de Arte "George Enescu", actorii Teatrului pentru Copii şi Tineret "Luceafărul" şi actorii angajaţi sau colaboratori ai Ateneului Naţional din Iaşi.
La Muzeul Municipal "Regina Maria" va avea loc, de la ora 17,00, colocviul "Ocrotirea patrimoniului mobil şi imobil în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza".
La 24 ianuarie este sărbătorită în întreaga ţară Ziua Unirii Principatelor Române. În acest an, se împlinesc 161 de ani de la unirea Moldovei cu Ţara Românească sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), fiind considerat primul pas important pe calea înfăptuirii statului naţional unitar român. La 1 decembrie 1918, ţelul comun de unire a românilor într-un singur stat a fost atins, prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
Mesajele politicienilor
Premierul Ludovic Orban afirmă, în mesajul transmis cu ocazia zilei de 24 Ianuarie, că „sărbătoarea Unirii Principatelor Române este un bun prilej de reflecţie pentru ceea ce ne dorim ca popor pentru viitor, lăsând deoparte diferenţele de opinie sau rivalităţile politice”.
„Cu 161 de ani în urmă, românii de pe cele două maluri ale Milcovului sărbătoreau împreună îndeplinirea unui ideal drag al generaţiei paşoptiste, unirea Moldovei cu Ţara Românească. Mica Unire, cum este numit momentul istoric de la 24 ianuarie 1859, a reprezentat prima etapă în crearea statului unitar român, desăvârşită la 1 decembrie 1918, când a avut loc şi unirea cu Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureş. Ce poate fi mai frumos pentru o naţiune decât consensul în jurul unui obiectiv vizionar a cărui împlinire avea să deschidă calea către un stat modern, suveran şi independent? Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în acelaşi timp ca domnitor al Ţării Româneşti şi al Moldovei a însemnat, cum el însuşi spunea, conform relatărilor vremii, nu doar venirea la putere a unui om, ci a unui popor. Avem multe de învăţat din exemplul artizanilor Unirii Principatelor Române”, spune şeful Guvernului, în mesajul său.
El subliniază că în acel moment la românii din Moldova şi Muntenia a fost un „cumul de voinţă şi de curaj politic datorită căruia există şi România de astăzi”.
„Chiar dacă au existat şi voci care se opuneau unificării, divanurile ad-hoc care au precedat unirea celor două principate au demonstrat dorinţa de unire a românilor, iar elitele politice ale vremii au fructificat o şansă istorică pentru întreaga naţiune. Reformele care au urmat în toate domeniile importante ale economiei şi vieţii social-politice au schimbat în bine destinul acestui popor. A fost un cumul de voinţă şi de curaj politic datorită căruia există şi România de astăzi, revenită de peste un deceniu în marea familie europeană şi partener al Alianţei Nord-Atlantice. Istoria ne-a demonstrat că putem fi puternici ca naţiune atunci când ne uneşte un obiectiv comun. În 1859, puternica apropiere culturală şi economică dintre Moldova şi Ţara Românească a fost catalizatorul Micii Uniri. Dezvoltarea şi modernizarea statului nou format atunci nu ar fi fost însă posibile fără respectul pentru lege şi pentru binele întregii naţiuni”, evidenţiază premierul Orban.
Totodată, el arată că provocarea actuală pentru România o reprezintă dezvoltarea ţării în pas cu celelalte state membre ale Uniunii Europene.
„Sărbătoarea Unirii Principatelor Române este un bun prilej de reflecţie pentru ceea ce ne dorim ca popor pentru viitor, lăsând deoparte diferenţele de opinie sau rivalităţile politice. Provocarea actuală o reprezintă dezvoltarea ţării în pas cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, reducând decalajele economice sau sociale. Acesta este drumul pe care mi l-am asumat împreună cu echipa guvernamentală pe care o conduc, în deplin respect pentru lege şi pentru binele societăţii. La mulţi ani, români! La mulţi ani, România!”, mai spune premierul Ludovic Orban.
Dan Barna: Unirea Principatelor a fost succesul uriaş al unei generaţii care a ştiut ce fel de ţară vrea
Unirea Principatelor a fost succesul uriaş al unei generaţii care a ştiut ce fel de ţară vrea, iar oricât de greu ne-ar putea fi în prezent, nu trebuie să uităm că generaţiilor de dinainte le-a fost mai greu şi totuşi au obţinut atât de mult, afirmă liderul USR, Dan Barna, în mesajul transmis vineri cu ocazia sărbătoririi Unirii Principatelor Române.
„Unirea Principatelor a fost succesul uriaş al unei generaţii care a ştiut ce fel de ţară vrea. Va rămâne întotdeauna un model de acţiune şi raţiune politică care trebuie să ne inspire şi să ne oblige să continuăm construcţia unui stat modern şi funcţional. ‘Puterea şi fericirea unui stat se află în puterea şi fericirea mulţimii, adică a naţiei’, spunea Mihail Kogălniceanu. Cuvintele sale rămân valabile şi astăzi. Generaţia Unirii ne-a oferit o ţară şi un drum pe care să mergem. Oricât de greu ne-ar putea fi azi, niciun moment nu uităm că generaţiilor de dinaintea noastră le-a fost mai greu şi totuşi au obţinut atât de mult”, subliniază Dan Barna în mesajul său.
Tăriceanu: România poate să fie mai mult decât este astăzi, România poate fi o forţă a Europei
România poate să fie mai mult decât este astăzi, poate fi o forţă a Europei, iar românii trebuie să se gândească la ţara pe care doresc să o aibă, să o construiască acum şi să o lase generaţiilor viitoare, afirmă preşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, în mesajul pe care l-a transmis vineri de Ziua Unirii Principatelor Române.
„De mai bine de 160 de ani românii de pe o parte şi alta a Milcovului se strâng şi încing hora unirii, se bucură şi sărbătoresc. Apoi se aşterne tăcerea. Uităm că Unirea nu se face doar o dată pe an şi nu o celebrăm doar prin discursuri. Unirea trebuie să o facem fiecare dintre noi şi în fiecare zi. Aşa cum, acum mai bine de 160 de ani, Brătienii mergeau în marile capitale europene – Berlin, Paris – să se lupte pentru interesele României, tot aşa trebuie să facem şi noi astăzi. Locul în Europa pe care Brătienii ni l-au lăsat trebuie consolidat în fiecare zi. Unirea Principatelor nu trebuie să rămână doar pe hârtiile din Cancelarii. Ea trebuie să ajungă în lumea reală, prin autostrăzi care să facă adevărata unire, prin căi ferate rapide care să permită fluenţa persoanelor şi mărfurilor, printr-o infrastructură care să aducă investiţiile de care Moldova are atâta nevoie, la oameni care să aibă o viaţă mai bună”, arată Tăriceanu în mesajul său.
Liderul ALDE subliniază că este nevoie de mai mult curaj şi determinare pentru ca România să devină o forţă a Europei.
„În fiecare an vorbim despre ţara pe care am moştenit-o de la înaintaşii noştri, despre curajul de care au dat dovadă, despre viziunea acestora. Anul acesta vă propun să ne gândim şi la ţara pe care ne dorim să o avem, să o construim acum şi cum vrem să arate ţara pe care vrem să o lăsăm celor ce vin după noi. Eu cred că România poate să fie mai mult decât este astăzi. România poate fi o forţă a Europei. Ne trebuie doar mai mult curaj şi determinare”, punctează Călin Popescu-Tăriceanu.
Ciolacu: Proiectul de ţară poate începe cu Autostrada Moldovei
Liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, afirmă într-un mesaj publicat pe Facebook de Ziua Unirii Principatelor că România are nevoie de politici publice care să unească toate provinciile istorice şi că un proiect de ţară poate începe cu Autostrada Moldovei.
„24 ianuarie 1859. O zi în care, acum 161 de ani, oamenii politici ai acelor timpuri şi-au dat mâna pentru a pune piatra de temelie a statului român modern. 24 ianuarie 2020. O zi de sărbătoare în care oamenii politici vorbesc frumos despre unire. Dar sunt doar vorbe. Unirea trebuie făcută efectiv, şi nu doar declarativ, în toate celelalte zile ale anului! România are nevoie de mai mult decât o sumă de bune intenţii, rostite de două ori pe an”, a scris preşedintele Camerei Deputaţilor.
România are nevoie de proiecte concrete şi de politici publice care să unească cu adevărat toate provinciile istorice atât din punct de vedere economic, cât şi social şi cultural, afirmă el.
„Trebuie să ne gândim serios la acest lucru pentru că totul în jurul nostru evoluează. Societatea, la fel. Şi nimeni nu mai are răbdare ca cei care decid să-şi rezolve interesele mărunte şi meschine. Nimeni nu mai vrea să asiste cu pasivitate la certuri politice, în timp ce priorităţile reale sunt lăsate întotdeauna pe locul doi. De aceea, fac un apel către toate forţele politice să facem un proiect de ţară serios, care să fie pus în practică indiferent de cine se află la putere. Şi cred că, acum, la 161 de ani de la Unirea Principatelor Române, putem începe acest proiect de ţară cu Autostrada Moldovei!”, arată Ciolacu.
