Pe aceeași temă
Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice 51/2006 este neconstitutionala, a decis miercuri Curtea Constitutionala. CCR a analizat in acest sens o sesizare a presedintelui Iohannis.
“Curtea a reţinut că Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006 cuprinde reglementări specifice domeniului legilor organice. În aceste condiţii, având în vedere faptul că legea menţionată a fost adoptată ca lege ordinară, potrivit art.76 alin.(2) din Constituţie, Curtea a constatat încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art.73 alin.(3) lit.o) privind domeniile rezervate legii organice, art.75 alin.(1) şi (5) privind competenţa legislativă a Camerelor Parlamentului în procedura de legiferare şi ale art.76 alin.(1) cu privire la majoritatea de vot necesară adoptării legilor organice. Prin urmare, Curtea a constatat neconstituţionalitate extrinsecă a Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006, în ansamblul său”, se arata intr-un comunicat al Curtii.
Iohannis a sesizat CCR pe baza unor aspecte de neconstitutionalitate constand in incalcarea dispozitiilor constitutionale referitoare la domeniul legii organice si la competenta legislativa a Camerelor Parlamentului in procedura de legiferare, prin nerespectarea dispozitiilor prevederilor Constitutiei.
In sesizare se arata ca ulterior adoptarii legii de catre Camera Deputatilor, pe 14 iulie 2014, fostul presedinte Traian Basescu a solicitat Parlamentului reexaminarea legii pe motiv ca prevederile articolului unic pct. 2 vin in contradictie cu dispozitiile privind respectarea regimului incompatibilitatilor si conflictelor de interese reglementat in Legea 161/ 2003, fiind adoptata in aceeasi forma.
Seful statului spune ca, potrivit Constitutiei, organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum si regimul general al autonomiei locale se reglementeaza prin lege organica.
Iohannis subliniaza ca prin articolul unic pct. 2 din legea dedusa controlului se modifica alineatul (8) al articolului 10 astfel: 'Prin derogare de la prevederile Art. 37 si 92 din Legea nr. 215/ 2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, statutul si actul constitutiv ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara cu obiect de activitate serviciile de utilitati publice se aproba prin hotarari ale autoritatilor deliberative ale unitatilor administrativ-teritoriale membre si se semneaza, in numele si pe seama acestora, de primarii unitatilor administrativ-teritoriale asociate si/ sau, dupa caz, de presedintii consiliilor judetene, care sunt reprezentanti ai comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor in adunarile generale ale asociatiei; primarii si presedintii consiliilor judetene isi pot delega calitatea de reprezentant in adunarea generala a asociatiei, prin dispozitie' .
El considera ca prin prevederile articolului unic se instituie o norma derogatorie de la dispozitiile art. 37 si de la cele ale art. 92 din Legea administratiei publice locale 215/ 2001 in ceea ce priveste reprezentarea comunelor, oraselor, respectiv municipiilor si judetelor in adunarile generale ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara ce au ca obiect de activitate serviciile de utilitati publice direct de catre primari, respectiv de presedintii de consilii judetene, cu posibilitatea delegarii acestei competente.
'Or, potrivit normelor de tehnica legislativa, normele derogatorii se instituie prin acte normative cu aceeasi forta juridica cu cea a actelor normative de la care excepteaza', se precizeaza in cererea de reexaminare.
Seful statului mai spune ca, in contextul in care are ca obiect de reglementare instituirea expresa a unei norme derogatorii de la regimul juridic al domeniului legii organice, respectiv de la Legea 215/ 2001, legea contestata are caracter de lege organica si, in consecinta, ar fi trebuit adoptata cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutie, republicata, respectiv cu votul majoritatii membrilor fiecarei camere a Parlamentului.
Potrivit lui Iohannis, caracterul de lege organica a Legii privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice are implicatii si sub aspectul respectarii principiului specializarii camerelor la dezbatere, prevazut de Constitutie. Astfel, in ceea ce priveste sesizarea Camerelor Parlamentului, art. 75 alin. (1) din Constitutie realizeaza o departajare a competentelor celor doua Camere, cu respectarea principiului bicameralismului.
'Contrar dispozitiilor constitutionale in materie de competenta a Camerelor Parlamentului in materie de legiferare, Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/ 2006 a fost dezbatuta cu incalcarea prevederilor Art. 75 alin. (1) si (5) din Constitutie', sustine Iohannis.
De asemenea, el considera ca interventia legislativa operata in continutul art. 10 alin. (8) din Legea 51/ 2006 nu se integreaza in obiectul de reglementare al acestei legi, fiind adoptata cu incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie, prin raportare la prevederile art. 41 alin. (1) din Legea 24/ 2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative potrivit carora: 'Titlul actului normativ cuprinde denumirea generica a actului, in functie de categoria sa juridica si de autoritatea emitenta, precum si obiectul reglementarii exprimat sintetic'.
'Astfel, dispozitiile derogatoare de la articolul unic pct. 2 din Legea privind modificarea Legii serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/ 2006 sunt incomplet reglementate, intrucat, prin faptul ca afecteaza regimul juridic al incompatibilitatilor si conflictelor de interese aplicabil alesilor locali, prevazut in Legea nr. 161/ 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, acestea ar fi trebuit sa instituie in mod neechivoc, clar, nesusceptibil de alte interpretari, si o referire la Legea nr. 161/ 2003. Aceasta cu atat mai mult cu cat, in materia incompatibilitatilor si conflictelor de interese, prevederile legale trebuie sa fie precise, neechivoce, sa instituie norme unitare, clare, previzibile, a caror aplicare sa nu permita arbitrariul', indica Iohannis.
