Pe aceeași temă
USR denunţă şi încălcarea obligațiilor sale de imparțialitate în exercitarea funcției, ca urmare a întâlnirii cu Cris Terhes, președintele organizației neguvernamentale Coaliția Românilor din SUA, a cărei singură agendă este oprirea luptei anti-corupție. Curtea Constituțională nu are atribuții de formulare sau modificare a politicilor publice, astfel încât această întâlnire și consultare excede cadrului legitim de funcționare a CCR, se arata într-un comunicat al partidului.
Ultima decizie a judecătorilor constituționali, nr. 377/2017, pregătește terenul pentru o schimbare majoră de paradigmă în funcționarea statului de drept din România, prin încălcarea flagrantă a principiului separației puterilor în stat. În textul deciziei, CCR semnalează lipsa unui cadru legislativ ce ar permite un control de constituționalitate asupra hotărârilor judecătorești.
Judecătorii constituționali sugerează Parlamentului să îi dea puterea să verifice hotărârile instanțelor și astfel să se înscăuneze deasupra puterii judecătorești. Constituția nu prevede un eventual efect al „neconstituționalitații unei hotărâri judecătorești”, ci numai a unei legi sau ordonanțe. Considerăm că este imposibilă introducerea unei verificări a hotărârilor instanțelor de judecată de către CCR prin modificarea Legii 47/1992, singura variantă constituțională fiind însăși modificarea Constituției.
Curtea Constituțională nu face parte din niciuna din puterile statului, fiind o instituție tehnico-politică ce are ca scop principal să verifice conformitatea textelor de lege cu Constituția. Acest control nu poate să se extindă la verificarea sentințelor instanțelor judecătorești, recenta decizie nr. 377/2017 fiind o încălcare a atribuțiilor puterii judecătorești.
Luând în considerare precedentul creat în cazul abuzului în serviciu, ne așteptăm ca, după decizia nr. 377/2017, să reiasă că Parlamentul este obligat să legifereze verificarea sentințelor judecătorești de către CCR.
Din păcate, judecătorii constituționali au mai încălcat recent principiul separării puterilor în stat prin obligarea Parlamentului de a stabili un prag la abuzul în serviciu, deși CCR nu are competențe de a impune legiuitorulului, în sensul de a stabili ce și cum să legifereze.
Astfel, printr-o decizie proprie, judecătorii constituționali au stabilit că, nu doar partea de hotărâre din deciziile sale are putere obligatorie, ci și considerentele expuse în motivări. Pe scurt, judecătorii constituționali și-au extins puterea, impunând transformarea raționamentelor în lege, deși unele dintre ele contravin chiar deciziilor în sine, cum s-a întâmplat în cazul abuzului în serviciu.
În acest context, judecătorii constituționali au adoptat și o normă internă prin care președintele CCR are dreptul să cenzureze opiniile separate și concurente ale altor colegi, astfel încât criticile venite din interior să nu mai fie aduse la cunoștința opiniei publice.
USR consideră că suntem în fața unei instituții care iese, accelerat, din cadrul constituțional. USR va utiliza toate mijloacele pe care le are la dispoziție pentru sesizarea Comisiei de la Veneția cu privire la activitatea judecătorilor constituționali și pentru a se asigura că democrația și statul de drept din România sunt și vor fi respectate.
