Pe aceeași temă
Judecătorii susțin că „fapta nu e prevăzută de legea penală”. Decizia de luni a magistraților nu este definitivă.
În 23 iulie 2020, Curtea de Apel București a trimis la Tribunalul București pentru rejudecare dosarul de corupție în care europarlamentarul PNL Vasile Blaga fusese achitat chiar de Tribunal.
„În baza art. 396 alin. 5 rap. la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedură penală achită pe inculpatul Blaga Vasile (…) sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență în forma de participație a complicității, prevăzută de art. 48 din Codul penal rap. la art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000. Constată că inculpatul nu a fost reținut, arestat preventiv sau arestat la domiciliu în prezenta cauză. În baza art. 404 alin. 4 lit. c) din Codul de procedură penală ridică măsurile asigurătorii constând în indisponibilizarea prin sechestru a bunurilor imobile aparținând inculpatului Blaga Vasile, măsuri dispuse prin ordonanța nr. 234/P/2016 din data de 25.10.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Ploiești și menținute, până la concurența sumei de 700.000 de Euro, prin încheierea din data de 7 mai 2021 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În baza art. 275 alin. 3 Cod de procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Cu drept de apel pentru procuror și inculpat, în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii. Pronunțată în ședință publică, azi, 15 noiembrie 2021”.
Context
Acuzațiile aduse de DNA lui Vasile Blaga. Dosarul lui Blaga a fost instrumentat de celebrul fost procuror DNA Mircea Negulescu zis Portocală. Judecătoarea Cipariu a dispus achitarea lui Blaga pe litera 16 alineatul 1 Cod de procedură penală, ceea ce – în lumea juriștilor – înseamnă cea mai rușinoasă achitare pentru un un procuror.
Achitarea a fost dispusă, deși Negulescu a venit cu două denunțuri, al lui Gheorghe Ștefan (zis Pinalti) și al lui Horațiu Berdilă de la compania IT Romsys. De altfel, Pinalti a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției și a primit 3 ani de închisoare după ce a recunoscut că a intermediat șpaga primită de Blaga de la Berdilă. Vezi aici.
Potrivit rechizitoriului, Pinalti a recunoscut că a intermediat partea cea mai consistentă, de 500.000 de euro, din mita totală de 700.000 de euro pe care ar fi primit-o Blaga ca să îl ajute pe Berdilă de la Romsys să câștige contracte IT cu Transelectrica și Transgaz.
Înţelegere secretă. Procurorii susţin că, în 2009, în cadrul PDL, a existat o înţelegere între lideri – secretarul general Vasile Blaga şi vicepreşedintele Gheorghe Ştefan – în sensul obţinerii de bani pentru partid.
„Potrivit înţelegerii, acest lucru urma să fie realizat prin numirea, cu ajutorul miniştrilor desemnaţi politic, a unor persoane agreate la conducerea companiilor naţionale şi instituţiilor publice din subordinea acestor ministere, prin intermediul cărora să se procedeze la atribuirea unor contracte de achiziţie publică unor firme dispuse să „cotizeze” pentru formaţiunea politică din care cei doi făceau parte. În acest sens, suspectul Ştefan şi-a folosit în mod direct influenţa deţinută în mediul politic şi a determinat persoanele cu putere de decizie de la nivelul ministerelor de resort să numească la conducerea unei companii naţionale din domeniul energiei o anumită persoană’, precizează DNA în rechizitoriu.
Udrea, audiată în dosar. Procurorii susţin că Gheorghe Ştefan şi Vasile Blaga au convenit să îl numească la şefia Transelectrica pe Horia Hăhăianu, prin intermediul ministrului Economiei e la acea vreme, Ion Ariton. Atât Ariton, dar mai ales Gheorghe Ştefan sunt apropiaţi şi de Elena Udrea. De altfel, Udrea a fost şi ea audiată în dosar.
