Verdict al Curţii de Apel Bucuresti: Voiculescu-Felix, colaborator al Securităţii

Curtea de Apel Bucureşti, a dat un verdict, vineri, conform căruia Dan Voiculescu a fost colaborator al Securităţii. Hotarârea judecătorilor a venit în urma respingerii contestaţiei făcute de Voiculescu faţă de decizia CNSAS. Decizia Curţii de Apel poate fi atacată în recurs.

Ultimul termen, care a avut loc săptămâna trecută, au fost supuşi interogatoriului atât Dan Voiculesc, cât şi Parachiva Silaghi, verişoara sa.

Silaghi a redactat o notă care a fost comparată cu un document depus de avocaţii lui Voiculescu. În cadrul aceluiaşi interogatoriu, Dan Voiculescu a precizat că a dat note informative doar conducerii întreprinderii în care lucra, în legătură cu rudele din străinătate.

Paraschiva Silaghi, împreună cu soţul ei, au declarat că se consideră prejudiciaţi moral şi material şi că îi cer daune lui Dan Voiculescu.

La rândul său, în mai 2009, Dan Voiculescu a spus judecătorilor că înainte ca Paraschiva Silaghi să depună plângerea, în iunie 2009, i-a solicitat un împrumut de 40.000 de euro, solcitare căreia nu i-a da curs.

"Paraschiva Silaghi mi-a cerut 40.000 de euro, pe care am refuzat să îi dau. Modificarea declaraţiei, la doi ani după declaraţiile pe care verişoara mea le-a dat în procesul cu CNSAS, în 2006, nu este deci întâmplătoare şi nici surprinzătoare pentru mine. Totuşi, cred că merită spus că schimbarea declaraţiilor vine în condiţiile în care verişoara mea a declarat ca martor, în anul 2006, că nota pe care am dat-o eu, legată de plecarea ei din ţară, a fost către directorul intreprinderii la care lucram şi nu către Securitate, la un an după plecarea ei. Îi amintesc d-nei Silaghi că legea pedepseşte şantajul", a precizat Voiculescu.

Dan Voiculescu a precizat, în cadrul audierilor din iulie 2006, că a dat informaţii numai despre cetăţeni străini "obligat fiind să câştige o pâine".

În luna august 2006, CNSAS a decis că Dan Voiculescu a fost colaborator cu numele de cod "Felix", decizie pe care acuzatul a contestat-o la Curtea de Apel Bucureşti.

În luna septembrie 2008, Tribunalul Bucureşti a acceptat excepţiile de neconstituţionalitate invocate de avocaţii lui Dan Voiculescu şi a suspendat procesul în care acesta contesta, pentru a doua oară, decizia CNSAS de poliţie politică, pe motiv că OU 24/2008 nu este neconstituţională.

Avocatul Călin Zamfirescu a cerut Tribunalului să sesizeze Curtea Constituţională în ce priveşte articolul 34 din OU 24/2008, referitor la o eventuală încălcare a dreptului cetăţenilor de a fi egali în faţa justiţiei. Avocatul susţine că noul proces cu CNSAS are la bază vechile probe din dosar şi cere ca acesta să fie reanalizat din perspectiva noii legi. Astfel toate actele din dosar se cereau a fi reluate.

În 2007, dosarul a  mai ajuns o dată în instanţă, după ce Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate, când CNSAS a fost declarat neconstituţional şi activitatea sa a încetat până când guvernul a emis Ordonanţa de Urgenţă 24/2008, în luna februarie.

Această Ordonanţă prevedea că CNSAS nu poate să dea verdicte, ci doar să emită notă de contestaţie privind calitatea de lucrător ori colaborator al Securităţii.

Proiectul de lege, pe baza acestei ordonanţe, a fost adoptat, după ce Curtea Constituţională a declarat neconformă Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste.

În luna ianuarie 2010, Sergiu Andon afirma că Dan Voiculescu a fost urmărit de Securitate şi că a refuzat colaborarea, afirmaţie contrazisă de CNSAS, care prezintă două documente în care se demonstrează contrariul. Avocatul a apreciat divulgarea de către CNSAS către presă a numelui conspirativ de "Felix" ca fiind o "comportare dirijată a acestei instituţii cu scopul de a aduce un prejudiciu de imagine pentru Voiculescu.

La rândul său, Dan Voiculescu s-a rătat surprins de decizia de vineri, 5 ianurie 2010, a Curţii de Apel Bucureşti care a respins cererea sa de anulare a verdictelor CNSAS de colaborare cu Securitatea şi reafirmă faptul că el nu a făcut poliţie politică, insistând că "împotriva acestei decizii pledează argumente morale şi juridice solide".

El a declarat că are intenţia să conteste decizia la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi este convins că va avea câştig de cauză.