Pe aceeași temă
Premierul Victor Ponta a elogiat atitudinea Romaniei în ceea ce privește antisemitismul și studierea Holocaustului și a declarat într-un interviu publicat miercuri de The Jerusalem Post în ediția online că în România nu există antisemitism. Premierul a recunoscut totusi că nu întotdeauna a fost așa, relateaza Agerpres.
Victor Ponta a studiat Holocaustul la școală, dar nu și partea legată de România. Abia mai târziu a aflat despre crimele comise, dar România își acceptă acum responsabilitatea pentru rolul avut în Holocaust și este totodată angajată pe calea restituirii proprietăților, a spus premierul român, potrivit sursei citate.
The Jerusalem Post scrie că premierul român s-a aflat în Israel, însoțit de 13 miniștri, pentru o ședință comună de guvern româno-israeliană (tip Government-to-Government — G2G), care a avut loc marți, și pentru semnarea mai multor acorduri bilaterale.
Rugat să explice extinderea antisemitismului în Europa, unde în general comunitățile evreiești sunt tot mai reduse, Victor Ponta a spus că forțele populiste s-au folosit de antisemitism în scopuri electorale și politice. Evreii nu sunt singurele victime ale ideologiilor rasiste, a apreciat Ponta, dând ca exemplu situația romilor și remarcând faptul că inclusiv comunitățile de români care trăiesc în Marea Britanie au fost victime ale discriminării. Mișcări radicale periferice își fac apariția de obicei atunci când țările se confruntă cu crize economice, iar politicienii din partide radicale și rasiste caută pe cineva pe care să dea vina, a adăugat șeful guvernului român.
Întrebat despre cei trei adolescenți israelieni răpiți în Cisiordania în urmă cu două săptămâni, Ponta a spus că, din păcate, minorii și civilii sunt întotdeauna victime ale incapacității oamenilor politici de a găsi soluții. 'Cei nevinovați plătesc cel mai mare preț', a spus el.
Amintindu-i-se rolul jucat de România, în 1977, în înlesnirea unei întâlniri între premierul israelian de atunci, Menachem Begin, și președintele egiptean de la acea vreme, Anwar Sadat, reuniune datorită căreia doi ani mai târziu a permis semnarea unui tratat de pace între Israel și Egipt, Ponta — care s-a născut în 1972 — a spus că a aflat despre aceasta din cărți, scrie The Jerusalem Post. El a aflat și că, după anii 1990, România a pierdut multe dintre contactele sale politice din Orientul Mijlociu, ceea ce — în opinia sa — este păcat, pentru că, spune el, 'ne-ar plăcea să jucăm astăzi rolul pe care România l-a jucat în urmă cu aproape 40 de ani'. Totuși, a continuat premierul român, țara sa este profund angajată în eforturile Uniunii Europene de a găsi o soluție în ceea ce privește problema iraniană și conflictul israeliano-palestinian. România are ambasadă la Teheran, iar Iranul are o reprezentanță diplomatică similară la București.
Un raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) menționează că peste 2.500 de companii din România au fost înființate cu capital iranian. Totuși, notează The Jerusalem Post, aceasta a reprezentat o noutate pentru premierul Ponta, care a spus că era la curent cu faptul că există numeroase investiții israeliene în România, dar nu și iraniene. Mai mult, de când a devenit premier, 'relațiile politice cu Iranul sunt de intensitate redusă', a spus Ponta, potrivit sursei citate. În plus, România are un parteneriat strategic cu Statele Unite, a trimis militari în Irak și Afganistan și își coordonează întotdeauna politica externă cu SUA și cu Uniunea Europeană, scrie ziarul israelian, citând declarațiile șefului guvernului de la București.
The Jerusalem Post amintește că, în 1967, toate statele din fostul bloc sovietic — cu excepția României — au rupt relațiile cu Israelul. Victor Ponta crede că a fost o decizie inteligentă a conducerii de la acea vreme, datorită legăturilor strânse dintre comunitatea evreiască din țara sa și expatriații români (de origine evreiască — n.r.) care trăiau în Israel, dar și din rațiuni economice și culturale.
Preocupat de numărul neofasciștilor și al altor radicali care au fost aleși recent în Parlamentul European, Ponta s-a declarat mândru că niciunul dintre cei 32 de români care au fost aleși în legislativul european nu intră în aceste categorii. Niciunul dintre ei nu este populist radical, a menționat premierul român.
În pofida creării Uniunii Europene, au avut loc peste 40 de conflicte armate pe pământ european — unele incluzând chiar genocide — de la încheierea celui de-al doilea război mondial, printre care și conflictul în curs dintre Ucraina și Rusia. Ponta a evidențiat însă că niciunul dintre aceste conflicte nu a avut loc între state membre ale UE și a precizat că el personal este în favoarea unei Europe mai integrate și mai extinse, scrie The Jerusalem Post.
România și-a exprimat sprijinul pentru integritatea teritorială și pentru suveranitatea Ucrainei, iar Victor Ponta este sigur că Ucraina ar avea foarte mult de câștigat dacă ar deveni stat membru al UE. El ar vrea să vadă și Serbia aderând la Uniunea Europeană, aspect care, în opinia sa, ar garanta pacea în Balcani.
Țara sa este, poate, mai vocală decât alte națiuni europene în a se situa de partea Ucrainei, și asta într-o mare măsură datorită resurselor naturale ale României. Consumul de energie se bazează în proporție de 75% pe resurse interne și doar 25% din această energie este importată din Rusia, a spus Ponta, adăugând că majoritatea țărilor din vecinătatea României sunt dependente în proporție de 100% de resursele energetice ale Rusiei.
Și pentru că Rusia este o țară atât de puternică, ea va dori mereu să obțină tot mai multe teritorii, a susținut premierul român, dând ca prim exemplu anexarea de către Rusia a provinciei Crimeea. Pentru a se feri de astfel de situații, este important pentru toate țările din Europa să adere la Uniunea Europeană, a continuat Ponta, remarcând că inclusiv Turcia este țară candidată. Și Israelul caută să aibă relații mai strânse cu Europa, deși aderarea cu drepturi depline la UE este o posibilitate îndepărtată, scrie The Jerusalem Post.
