Pe aceeași temă
Afacerea prin care Guvernul renunţă la datoria de 690 de milioane de dolari a grupului kazah Rompetrol, în schimbul vânzării către oficialii din Kazahstan a unui pachet de acţiuni la rafinăria Petromidia cu 200 de milioane cu păstrarea a 18%, nu este încă tranşată, cu toate că premierul Victor Ponta şi-a pus, săptămâna trecută, la presiunea Curţii Constituţionale, semnătura pe hotărârea care adoptă înţelegerea cu kazahii, informeaza Gandul.
Înainte de parafarea Hotărârii de Guvern, Consiliul Concurenţei a cerut ca în text se precizeze explicit că vânzarea celor 26,6% promise kazahilor se va face de fapt printr-o procedură deschisă, de vânzare competitivă. „Consiliul Concurenţei a vrut să fie explicit precizat că va fi o vânzare competitivă”, a explicat pentru Gandul Gabriel Dumitraşcu, directorul Direcţiei de Privatizare din Departamentul pentru Energie şi negociatorul-şef al părţii române.
Insistenţa pentru o vânzare la care să se poată înscrie mai mulţi competitori este confirmată de preşedintele Consiliului Concurenţei. „Am avut un schimb de mesaje cu Ministerul Economiei. Ei ne-au spus că vor să vândă acţiunile care i-au mai rămas statului, noi le-am spus că trebuie să o facă printr-o procedură competitivă”, spune Bogdan Chiriţoiu, rezervat însă în privinţa evaluării câştigului statului din primisiunea înfiinţării unui Fond de investiţii făcută, în compensaţie, de kazahi.
În aceste condiţii, pachetul de 26,6% nu va merge automat spre Rompetrol, ci va fi scos pe piaţă în acest an cu un preţ minim al tranzacţiei, stabilit de un evaluator, raportat la cotaţia bursieră a acţiunilor. Momentul evaluării şi al vânzării rămâne însă la alegerea Guvernului.
Luni seara, premierul l-a primit la Guvern pe Sauat Mynbayev, preşedintele consiliului de administraţie al KazMunaiGaz, compania care deţine Rempetrol.
Rompetrol păstrează un avantaj important
În Hotărârea de Guvern pe care, după un an de încercări de a o pasa Parlamentului, premierul Ponta şi-a asumat-o, vânzarea competitivă nu este menţionată expres. Actul normativ obligă însă Departamentul pentru Energie din Ministerul Economiei „să propună Guvernului adoptarea strategiei de privatizare a unei cote din participaţia deţinută de statul român la SC Rompetrol Rafinare SA Constanţa, cu respectarea prevederilor legale, referitoare la valorificarea şi administrarea participaţiei statului român, precum şi a principiilor cuprinse în memorandum”.
Cum s-ar traduce acest lucru? „Se va face o evaluare, se stabileşte un preţ de pornire şi de aici poate să concureze oricine. Avantajul Rompetrol este că la preţ egal vom acorda prioritate Rompetrol”, susţine Gabriel Dumitraşcu.
În înţelegerea asumată prin Memorandumul semnat anul trecut, pe 15 februarie, între The Rompetrol Group şi statul român, kazahii se angajau să plătească, pe cele 26,6%, 200 de milioane de dolari din care 175 de milioane reprezentau preţul acţiunilor şi 25 de milioane prima pentru dobândirea de către Rompetrol a majorităţii absolute de vot care să îi permită adoptarea oricărei decizii şi, deci, controlul asupra rafinăriei.
Scenariul ca la privatizare să se prezinte tot numai Rompetrol nu este exclus de Consiliul Concurenţei. „Am cerut o procedură competitivă pentru că am vrut să arătăm că statul nu a fost păgubit şi că Rompetrol nu a fost favorizată. Dacă vine un singur competitor, atunci trebuie stabilit de către un evaluator un preţ minim al tranzacţiei, care să fie rezultatul evoluţiei din piaţă. Suntem, în linii mari, satisfăcuţi”, spune Bogdan Chiriţoiu.
Privatizarea rafinăriei, după un calendar incert
Calendarul vânzării nu este însă stabilit în acest moment în Guvern decât în linii mari. „Mi-e greu să estimez acum când şi cum se va încheia procedura. Noi avem 8 oameni (în Direcţie, n.red.) şi foarte multe privatizări stabilite pentru următoarele luni. Sper ca până la finalul trimestrului întâi să fim capabili tehnic. Avem listarea Electrica până în mai, a Complexului Oltenia şi a Hidroelectrica în iunie. Mi-e greu să cred că până la 15 iulie vom reuşi”, arată Dumitraşcu.
Cert este că orice consilier juridic şi apoi evaluator va fi angajat de Guvern după 18 februarie, când este programată stingerea litingiului cu Rompetrol şi, implicit, renunţarea la pretenţiile financiare ale ANAF în contul datoriei.
„Lucrurile nu vor demara decât după 18 februarie când este stabilit termen în procesul dintre stat şi Rompetrol”, spune şeful privatizărilor din Energie.
18 februarie, ziua în care statul renunţă la proces şi la pretenţii
Dacă până acum, procesul intentat în 2010 de ANAF pentru recuperarea datoriei de 690 de milioane de dolari era suspendat, la termenul din 18 februarie, cu Hotărărea de Guvern 35/2014 din 22 ianuarie şi publicată a doua zi în Monitorul Oficial, Ministerul Finanţelor are mandat pentru a încheia definitiv litigiul, prin renunţarea la pretenţii în virtutea acordului negociat.
Este pentru Guvern, aşa cum o numeşte Gabriel Dumitraşcu, "prima urgenţă": „Sunt trei planuri, în acest moment, după adoptarea HG. Primul este finalizarea actelor necesare pentru constituirea Fondului de investiţii. Al doilea – demararea procedurilor pentru vânzarea competitivă a pachetului de acţiuni. Al treilea şi prima urgenţă – renunţarea la toate litigiile generate de OUG 113/2003”.
Totul a pornit de la lege. Prima breşă a fost creată de Guvernul Năstase în OUG 113/2003, dând debitorului - Rompetrol - şi nu creditorului - statul - pâinea şi cuţitul. Astfel, ordonanţa, ca şi legea de aprobare trecută în 2005, în timpul Alianţei DA, fără nici un vot împotrivă şi promulgată de preşedintele Băsescu, lăsa companiei Rompetrol posibilitatea de a-şi achita datoria fie integral în bani, fie integral în acţiuni, fie într-o formulă combinată.
Cu aceste date, în august 2010, cu o lună înainte de scadenţă, Rompetrol a virat statului 54 de milioane de euro (aproximativ 70 de milioane de dolari) din totalul sumei. Imediat, printr-o majorare de capital restul banilor datoraţi statului s-au tradus în 44,6% din acţiunile rafinăriei şi nu într-un pachet majoritar.
ARTICOL INTEGRAL PE Gandul
