Pe aceeași temă
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că va ridica la Consiliul European, din nou, problema accesului României la Schengen, argumentele de susţinere a începerii procesului de intrare în Schengen derivand din raportul MCV care arată buna funcţionare a justiţiei în ansamblu prin modul cum este apreciată activitatea DNA, ANI, ICCJ. Basescu a mai precizat că legea adoptată în Parlament privind scoaterea din atribuţiunile ANI a conflictului de interese la nivelul administraţiei locale va fi vazuta ca o problema in cadrul acestor discutii, relateaza Mediafax.
Şeful statului a precizat, la Aeroportul ”Henri Coandă”, înainte de plecarea la Consiliul European, că la reuniune vor fi abordate teme cu impact direct pentru România, precum spaţiul de securitate, libertate şi justiţie.
"Aici se va face o analiză asupra gestionării Spaţiului Schengen, care vizează, printre altele, capacitatea Uniunii de a face faţă presiunii la frontiere legată de imigraţie, politicile referitoare la azil, cooperarea poliţienească şi judiciară, iar pe acest fond eu voi ridica din nou problema accesului României în Spaţiul Schengen", a precizat Băsescu.
Preşedintele a explicat că argumentele de susţinere a începerii procesului de intrare în Schengen "derivă exact din raportul MCV care arată buna funcţionare a justiţiei în ansamblu prin modul cum este apreciată activitatea DNA, ANI, ICCJ".
"În ceea ce ne priveşte, considerăm că procesul trebuie să înceapă - procesul de intrare a României în Spaţiul Schengen - chiar dacă în raportul MCV sunt şi suficiente elemente care se constituie în zonă de critică, dar în mod deosebit la adresa clasei politice, a Parlamentului", a afirmat Traian Băsescu.
"Sigur, ultima lege votată în Parlament care scoate în afara controlului şi atribuţiunilor ANI conflictul de interese la nivelul administraţiilor locale nu e de natură să ne ajute, dar oricum eu am obligaţia să ridic această problemă şi să susţin necesitatea începerii procesului de aderare la Spaţiul Schengen", a mai spus Traian Băsescu.
Premierul Victor Ponta a declarat, la 2 iunie, la Ambasada Italiei, cu ocazia Sărbătorii Naţionale a Italiei, că este sigur că pe durata preşedinţiei italiene a Uniunii Europene, în semestrul al doilea al acestui an, dezideratul României de a fi "parte a Schengen" se va îndeplini.
"Cred că Italia este un exemplu pozitiv pentru alte ţări - nu vreau să spun Marea Britanie, ci alte ţări în general - că suntem toţi europeni, că putem cu toţii să trăim împreună, să ne respectăm cu toţii şi vreau să spun că sunt sigur că, pe durata preşedinţiei italiene a Uniunii Europene, care va fi în al doilea semestru, dezideratul nostru de a fi parte a Schengen se va îndeplini cu siguranţă", a spus Ponta, într-un discurs susţinut în limba italiană.
Italia va deţine preşedinţia Uniunii Europene în acest an, în perioada 1 iulie-31 decembrie. Mai multe ţări, printre care Olanda, Franţa, Finlanda, s-au opus în ultimii ani intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.
În toamna anului trecut, o variantă discutată la nivel european a fost ca România să adere la Schengen în două etape, prima fiind cu graniţele aeriene şi maritime şi ulterior cu cele terestre.
La finele lunii aprilie a acestui an, premierul Ponta a declarat că nu poate spune că, din punct de vedere politic, România este mai aproape de aderarea la spaţiul Schengen atât timp cât opinia politică din Franţa şi Olanda este "păcălită", dar că oficialii de la Bucureşti trebuie să ceară un tratament corect, nu să se roage de cineva.
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect care prevede ca primarii sau preşedinţii de CJ să fie reprezentanţii comunităţilor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, deputatul PDL Tinel Gheorghe arătând că puterea încearcă să-i scape de justiţie pe incompatibili. Proiectul de lege a fost iniţiat de şase deputaţi PSD printre care Florin Iordache şi Marian Neacşu.
Iniţiatorii au precizat că "în practica administrativă s-a apreciat că este legal ca primarii, respectiv preşedinţii consiliilor judeţene să reprezinte unităţile administrativ-teritoriale în adunarea generală a asociaţiei şi în consiliul director".
"Dată fiind inexistenţa unor prevederi exprese, ANI a apreciat, în opinia noastră, în mod abuziv, cu exces de putere, că funcţiile de primar şi preşedinte al consiliului judeţean sunt incompatibile cu calitatea de reprezentant al comunei, oraşului, municipiului şi judeţului în adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară. Iată de ce considerăm că se impune ca această situaţie să fie reglementată fără echivoc, stabilindu-se în mod expres faptul că primarii şi preşedinţii CJ sunt reprezentanţi de drept ai unităţilor administraiv-teritoriale în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, calitate pe care o pot delega prin act administrativ", au explicat iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.
