Pe aceeași temă
Postul de radio Vocea Rusiei, finanţat de guvernul rus, a publicat marţi pe pagina de internet o replică la editorialul României Libere de luni, "Gigantic" nu sună bine în rusă, semnat de redactorul şef Dan Cristian Turturică, în care califică drept „scenariu complet incompatibil cu realitatea“ argumentele prezentate în editorial. In replica, semnată de acelaşi „Valentin Mândrăşescu" - un pseudonim generic sub care apar comentariile despre România ale oficiosului Moscovei- se mai precizeaza ca "zacamintele de petrol din Romania nu mai apartin statului roman, ci statului austriac, prin intermediul OMV", si ca in cazul in care Federatia Rusa ar fi interesata de "rezolvarea problemei zacamintelor energetice din Marea Neagra", cea mai simpa solutie ar fi ca "Gazprom sau Rosneft sa cumpere OMV, ceea ce nu este exclus sa se intimple la un moment dat".
"Una dintre temele importante ale ultimelor zile a fost declaraţia directorului general al OMV referitoare la rezervele 'gigantice' de petrol şi gaz care au fost descoperite pe şelful Mării Negre. O parte din presa din România a devenit supraexcitată, iar câţiva editorialişti au suferit accese de scenarită acută.
Chiar de la început, a fost uşor de presupus că până la urmă subiectul va fi încadrat în contextul mai larg al poziţiilor rusofobe caracteristice pentru unii jurnalişti bucureşteni. Cel mai interesant scenariu a ieşit de sub condeiul editorialistului Dan Cristian Turturică de la România Liberă. Acest jurnalist a reuşit să îmbine într-un singur scenariu: presupusa implicare a Rusiei în criza politică din România (prin textele scrise de subsemnatul), creşterea exporturilor de vin din Republica Moldova în Rusia, acţiunile Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse (SVR), situaţia din Transnistria, acţiunile lui Dmitri Rogozin şi, evident, 'zăcământul gigantic' de gaz şi petrol din Marea Neagră. Cititorilor ilustrului editorialist li s-a sugerat destul de străveziu că România are şanse reale să devină nu doar independentă energetic, ci şi un important exportator de hidrocarburi, ceea ce (în logica editorialistului de la România Liberă) ar fi provocat o 'isterizare' a Moscovei şi ar fi declanşat procesul de suspendare a preşedintelui Băsescu", scrie autorul analizei, Valentin Mândrăşescu.
Pe de altă parte, explică şi de ce scenariul descris de Dan Cristian Turturică este complet incompatibil cu realitatea. Unul dintre motivele invocate este că indiferent de importanţa reyervelor de gaze din Maea Neagră, acestea nu mai aparţin României:
"Chiar dacă presupunem că pe şelful românesc al Mării Negre există un zăcământ 'de importanţă globală', nu ar fi existat nici o legătură între eventuala prăbuşire a lui Băsescu şi aceste resurse energetice. Motivul este banal: zăcămintele de petrol din România nu mai aparţin statului român, ci statului austriac, prin intermediul OMV. Redevenţa de 3,5% (cu creşteri punctuale până la 13%) este tot ce poate obţine România de pe urma acestor exploatări şi este curios că aceste redevenţe sunt cele mai mici din Europa şi chiar mai mici decât redevenţele practicate în Africa, unde valoarea medie a redevenţelor este de peste 35%. Dacă presupunem că Federaţia Rusă ar deveni la un moment dat interesată de 'rezolvarea problemei' zăcămintelor energetice din Marea Neagră, atunci soluţia cea mai simplă şi eficientă ar fi ca Gazprom sau Rosneft să cumpere compania OMV, ceea ce nu este exclus să se întâmple la un moment dat. În orice caz, bătăliile din jurul acestor resurse energetice nu îl implică în vreun fel pe preşedintele României, deoarece România nu mai deţine controlul asupra propriilor resurse naturale. În condiţiile actuale, soarta zăcămintelor din Marea Neagră se tranşează la Viena şi nu la Bucureşti".
"Al doilea aspect ireal al scenariului prezentat în presa din România constă în faptul că pe şelful din Marea Neagră încă nu s-a descoperit vreun 'zăcământ gigantic' şi de o anvergură 'globală'. Gerhard Roiss, directorul general al OMV, este obligat prin natura funcţiei să fie foarte optimist în privinţa perspectivelor companiei. Se poate observa un contrast foarte interesant intre declaraţiile directorului general, adică a persoanei care se ocupă atragerea banilor de la investitori şi a directorului de exploatare Jaap Huijskes, adică a persoanei care se ocupă efectiv cu aspectele tehnice. În opinia lui Jaap Huijskes, OMV va trebui să mai investească miliarde de euro pentru a demara producţia şi, în condiţiile în care întregul proiect se va dovedi viabil din punct de vedere comercial, producţia va putea demara la începutul deceniului viitor. Este uşor de observat şi reacţia sceptică a investitorilor. Interviul directorului general al OMV a fost publicat în ediţia din luna august al revistei germane Manager.
.jpeg)
