Voiculescu a depus contestație în anulare. Cere desființarea sentinței din dosarul ICA

Motivele nu se cunosc, dar cererea a fost depusă după redeclanșarea atacurilor împotriva judecătoarei Camelia Bogdan. Cu puțin înainte, Mugur Ciuvică Mugur Ciuvică a acuzat-o pe Camelia Bogdan că a participat la un seminar susţinut de APIA - aflată în subordinea Ministerului Agriculturii, în timp ce se judeca dosarul ICA, în care ministerul era parte civilă, scrie Adevărul.

Pentru participarea sa, judecătoarea a primit 10.000 de lei, din fondurile eruopene proiectului respectiv, bani care sunt consemnaţi public în declaraţia de avere a magistratului.

Ciuvică și Antenele consideră că judecătoarea s-a aflat în conflict de interese.

Judecătoarea a cerut ulterior Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să-i apere reputaţia profesională, după acuzațiile de la Antena 3.

Adevărul explică ce se poate întâmpla:

1. Instanţa respinge contestaţia în anulare. În acest caz procesul se încheie definitiv. Dan Voiculescu rămâne cu condamnarea de 10 ani, nemaiavând nicio cale de a întoarce sentinţa din acest dosar. Nicio măcar CEDO nu ar putea să schimbe sentinţa.

2. În cazul în care instanţa admite contestaţia atunci situaţia se complică. Judecătorii pot dispune eliberarea lui Dan Voiculescu din penitenciar. De asemenea, pot dispune rejudecarea unei părţi a apelului şi pot schimba sentinţa din dosar. Şi în acest caz nu mai există o altă cale de atac. De regulă, dacă se admite contestaţia, judecători nu rejudecă pe loc cauza. În schimb, pot decide ca Dan Voiculescu să fie eliberat închisoare.

Cererea judecatoarei Camelia Bogdan adresata CSM:

"Eram acuzata ca in 2014 as fi luat bani de la partea vatamata - Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale - intr-un dosar in care, de fapt, aceasta institutie avea calitatea de parte civila - si ca as fi fost intr-o stare de incompatibilitate / conflict de interese pentru ca am predat in cadrul unui seminar de prevenire a fraudei si coruptiei functionarilor unei institutii (Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura) aflate in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Regionale.

Potrivit Antena 3 si Lumea Justitiei, remuneratia pe care am primit-o ca lector in cadrul seminarului din 2014, la care se adauga concediul de odihna ce ar fi fost efectuat pe banii partii vatamate in Poiana Brasov, ar fi fost plati mascate pentru decizia pronuntata in dosarul nr. /3/2012** - Dosarul privatizarii frauduloase a Institutului de Cercetari Alimentare - in care a fost condamnat si Dan Voiculescu, fondatorul Trustului Intact. Altfel spus, mi se imputa savarsirea in concurs a infractiunilor de coruptie in forma continuata si spalare de bani pentru ca am predat „Prevenirea fraudei si a coruptiei in vederea protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene” functionarilor APIA (a caror lista de prezenta o atasez prezentei)intr-un interval de doua saptamani, in intervalul orar 9-17.00, la Poiana Brasov.

Nu mai putin adevarat este ca am luat act, ex propiis sensibus, in data de 12.02.2016, ca site-ul Antenei 3 imi aduce acuzatia ca am savarsit potentiale infractiuni si doar imprejurarea ca as fi „partenera de executiih cu Procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie ma apara de „parnaieh. Aceasta exprimare argotica are rolul de a sublinia faptul ca as fi incalcat in mod grav legea.

Mentionez ca:

- am predat la seminarul de la Poiana Brasov in timpul vacantei judecatoresti, cu acordul Presedintelui de sectie, participand totodata si la sedintele de judecata la care am fost repartizata in acea perioada,

- nu am incasat drept remuneratie pentru prestatia mea ca lector sub nicio forma,  nicio suma de bani de la vreo parte din dosarul ICA,

- nu am fost selectata ca lector de Ministerul Agriculturii (nici de catre Agentia Nationala de Interventii si Plati in Agricultura, institutie care, potrivit art.1 din Legea nr.1/2004, are personalitate juridica si este ordonator de credite), ci de o societatea care a castigat procesul de selectie pentru organizarea de cursuri pentru functionari din institutii aflate in subordinea acestui minister,

- in prealabil am solicitat expressis verbis Agentiei Nationale de Integritate verificarea vreunei potentiale incompatibilitatiintre calitatea de magistrat si calitatea de lector in cadrul programului „Aplicarea Viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei si a coruptiei in vederea protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europeneh, ANI comunicandu-mi ca aceasta participare „nu este de natura sa genereze situatie de incompatibilitateh,

- banii cu care am fost remunerata pentru activitatea mea de lector nu provin de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un impumut contractat de Statul Roman, prin Ministerul Finantelor, cu Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, 

- colaborez de fiecare data cand se iveste ocazia la proiectele Institutului National al Magistraturii, dar si in programe pentru prevenirea si combaterea coruptiei organizate de diferite alte institutii, asa cum fac si numerosi alti magistrati romani,

- am participat si voi mai participa la astfel de conferinte si seminare, in tara si in strainatate, orice magistrat avand datoria de a se perfectiona continuu si de a impartasi si altora – magistrati, ofiteri de politie judiciara, functionari – cunostintele teoretice dobandite si practica judiciara; asemenea evenimente joaca un rol important si in prevenirea, nu doar in combaterea criminalitatii economice.

in ceea ce priveste institutia care a selectat si platit lectorii la seminar:

Eu nu am fost remunerata de catre  Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pentru a  fi necesar a fi analizata intrunirea conditiilor de tipicitate a vreunui potential conflict de interese de natura administrativa sau penala. 

 Avand in vedere ca am fost acuzata ca as fi primit  bani de la partea vatamata (Ministerul Agriculturii) veti retine, asadar ca banii mi-au fost virati de catre societatea FDI TOP Consult SRL (Consultantul selectionat pentru organizarea seminarului pentru functionarii APIA), conform extrasului de cont atasat prezentei. 

Aceasta societate, al carei beneficiar real este domnul Lucian Pauna, a raspuns in data de 14 aprilie 2014 cererii formulate de Proiectul „Modernizarea Sistemului de Informare si Cunoastere in Agricultura” (MAKIS), implementat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) si Agentia Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (ANVSA) prin Unitatea de Management a Proiectului (UMP), cerere postata pe site-ul www.makis.ro. 

Societatea FDI TOP Consult a fost selectata pentru a organiza cursurile de instruire a functionarilor. Ulterior, eu mi-am depus candidatura pentru a fi expert in cadrul acestor cursuri ca urmare a procedurii de selectie lansate de Consultantul SC FDI TOP Consult SRL, nicidecum de Ministerul Agriculturii. 

Conform documentatiei aflate in procedura de atribuire, lectorii au fost selectati de Consultantul FDI TOP Consult  SRL, au avut contract cu Consultantul FDI TOP Consult SRL si obligatii fata de Consultantul FDI TOP Consult SRL, nu fata de Unitatea de Management a Proiectului.
Veti retine, asadar, ca UMP nu a avut obligatii contractuale sau de nici o alta natura in  raport cu lectorii implicati in proiect. Lectorii au avut contract doar cu Consultantul FDI TOP Consult SRL unde sunt specificate drepturile si obligatiile fiecaruia. Conform contractului dintre parti, UMP MAKIS (Clientul) nu a decontat cheltuieli ale consultantului, ci au fost achitate catre consultant contravaloarea serviciilor contractate, in baza facturilor emise si a unor rapoarte care sa dovedeasca respectarea obligatiilor de catre consultant. 

A cazut in sarcina Consultantului FDI TOP Consult SRL sa faca toate demersurile pentru realizarea cursului pentru functionari, adica: asigurare masa, cazare, transport participanti, instruirea participantilor, materiale de curs, raportare, etc. Toate acestea au fost facute din resursele Consultantului, iar pentru rezultatele livrate (conform contractului) Consultantul FDI TOP Consult SRL a fost platit de catre UMP MAKIS. 

Lectorii nu au intocmit sau transmis rapoarte de activitate pentru sau catre UMP. Rapoartele de activitate ale Lectorilor au fost transmise catre Consultant, asa cum a prevazut conventia civila cu fiecare. In baza rapoartelor, in urma constatarii indeplinirii obligatiilor catre Consultant, acesta i-a remunerat pe lectori. 

Contractul dintre UMP si Consultant (FDI TOP Consult SRL) a fost realizat integral cu respectarea tuturor prevederilor contractuale. Conventiile civile ale lectorilor (contractele dintre Consultant si Lectori) au fost prestate integral conform prevederilor. Pentru toate elementele specificate mai sus exista documente justificative: contracte dintre parti, rapoarte de activitate, documente de plata, dovezi cu privire la achitarea taxelor si contributiilor la stat, liste de prezenta, participare, etc.

3) in ceea ce priveste provenienta fondurilor care am fost remunerata pentru ca am predat la seminar mentionez urmatoarele. 

Banii cu care Consultantul FDI TOP Consult SRL a remunerat prestatia mea la seminarele antifrauda pentru functionarii APIA au provenit din fondurile acordate Statului Roman printr-un act international ratificat printr-o  Lege, respectiv Acordul datat 28 decembrie 2007, intre Romania (imprumutat) si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (Banca).

Din partea Romaniei a semnat Ministerul Economiei si Finantelor, dupa cum rezulta din continutul Acordului, datat 28 decembrie 2007, incheiat intre Romania (imprumutat) si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (Banca), unde se specifica in cadrul Conditiilor Generale ca: 
5.01. Reprezentantul imprumutatului este Ministerul Economiei si Finantelor

in ceea ce priveste obligatia de rambursare a acestui imprumut, aceasta incumba  Ministerului Finantelor. Asadar, va rog sa constatati ca inclusiv restituirea sumelor achitate mie pentru seminarul la care am fost selectata ca expert Bancii Internationale pentru Reconstructie si Dezvoltare incumba Ministerului Finantelor Publice, aspect clarificat prin Lege. 

Daca mi se imputa ca as fi primit bani obtinuti de la Statul Roman de la Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare si astfel m-as afla intr-un conflict de interese, cu deosebit respect va rog sa imi permiteti, ab initio, a va supune atentiei si urmatorul aspect. 

incepand cu prima mea sedinta de judecata (8.11.2005) am judecat cauze in care Statul roman, prin diverse institutii ale sale, era parte. Conform articolelor defaimatoare la adresa mea si a sistemului judiciar, nici un judecator din Romania nu ar putea sa judece in domeniul dreptului civil/contencios administrativ si, in acelasi timp, sa isi incaseze salariul de la Stat! Sau sa judece infractiuni de evaziune fiscala, in care Statul, prin Ministerul Finantelor, se constituie parte civila! 

intrucat  au aparut in spatiul public suspiciuni cu privire la potentiala incompatibilitate a judecatorului care ar incasa bani de la vreuna din partile in dosar, iar noi suntem remunerati de Stat, va rog sa minimizati termenul de solutionare a cererii mele de aparare a reputatiei sistemului judiciar in ansamblul sau, deoarece consider ca nu este in interesul national ca Romania sa se transforme intr-un paradis al infractorilor prin formularea de recuzari pe banda rulanta impotriva judecatorilor care solutioneaza, exempli gratia, cauze avand ca obiect infractiuni de evaziune fiscala, in care Statul este parte civila in dosar.

Va rog sa observati faptul ca eu nu ma aflu in niciun conflict de interese, deoarece nu am incasat, sub nicio forma,  nicio suma de bani de la vreo parte din dosar, si, deopotriva, nu am beneficiat de nici un folos ori  avantaj, iar  de lege lata, judecatorul care la deliberare dispune repararea prejudiciului/restituirea unor sume de bani nu are posibilitatea sa stabileasca el insusi destinatia sumelor, chiar daca aceste sume privesc creante bugetare, dupa cum rezulta din analiza disp. art. 393 C. pr. pen, care configureaza  obiectul deliberarii.

Daca ati considera ca prin pronuntarea deciziei doream ca din suma de 60.482.615 euro care vor ajunge in conturile partii civile Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale cu titlu de reparare a prejudiciului cauzat prin privatizarea frauduloasa a Institutului de Chimie Alimentara ar urma sa fie restituit prioritar  suma de aproximativ 48 de milioane Euro cuprinsa in Acordul dintre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, semnat la Bucuresti la 28 decembrie 2007, ratificat prin  Legea nr. 14/2009 publicata in M.Of. al Romaniei in data de  05.03.2009, va rog sa retineti ca nu aveam posibilitatea legala sa stabilesc destinatia sumelor de bani cuvenite Statului sau a institutiilor aflate in subordinea acestuia prin asumarea unor angajamente internationale. 

De asemenea va rog sa constatati ca nu am analizat niciodata la deliberare legatura de cauzalitate intre privatizarea frauduloasa a fostului Institut de Chimie Alimentara si necesitatea contactarii unor imprumuturi internationale pentru redresarea agriculturii, deoarece Ministerul Agriculturii nu a solicitat niciodata acoperirea daunelor rezultate din know-how-ul existent la acea vreme prin rezultatele activitatii de cercetare in domeniul industriei de cercetare alimentara, o eventuala actiune pentru repararea prejudiciului nascut sau descoperit dupa constituirea de parte civila putand fi introdusa doar in fata instantei civile,  conform art. 20 alin. 6 C. pr. pen.

Cum se poate apara de defaimare un magistrat corect care are obligatia de rezerva?

 

Astfel, va rog sa constatati faptul ca in prezent sunt supusa de catre postul de televiziune Antena 3, de catre ziarul Jurnalul National si de catre portalul Lumea Justitiei unui adevarat linsaj mediatic, linsaj ce aminteste de campaniile duse de presa subordonata regimurilor totalitare. S-a ajuns atat de departe, incat la condamnarea la pedeapsa inchisorii a inculpatului Alexandru Visinescu pentru crime impotriva umanitatii, portalul Lumea Justitiei a afirmat ca aceasta reprezinta un avertisment pentru ,,executantii de azi”. 

in mod firesc, am incercat sa inteleg care au fost motivele pentru care domnii jurnalisti m-au acuzat ca as fi pasibila de savarsirea infractiunilor de luare de mita, spalare de bani, conflict de interese si vreo potentiala stare de incompatibilitate. 

Din accesarea surselor deschise am constatat ca, de-a lungul timpului, jurnalistii angajati azi intr-o campanie furibunda de denigrare a mea dupa condamnarea lui Dan Voiculescu si-au schimbat in mod radical abordarea fata de posibilele fapte ce ar fi fost comise de catre acesta.
in ceea ce il priveste pe domnul Sorin Rosca Stanescu, acesta titra in anul 2005, in articolul „Dan Voiculescu cumpara timp pentru strigoii Securitatii” ca Dan Voiculescu este doar unul dintre „pestii mari si mici” care au ramas cu „…banii Securitatii. Ai statului. Iar multi dintre ei se identifica cu oligarhia. Curatenia in societatea romaneasca poate incepe chiar de aici. si tot de aici, clasa politica se poate scutura de praf. De aceea, pariul nu este al nostru. Ci al Romaniei. Iar aceasta tara ar merita sa-l castige.”

 Nu este deloc lipsit de interes faptul ca in data de 14 februarie 2005, aceiasi jurnalisti implicati in linsajul mediatic la adresa mea – Adina Anghelescu si Razvan Savaliuc - titrau „Diavolul e Voiculescuh si il acuzau de savarsirea unor grave infractiuni, inclusiv infractiuni de spalare de bani sau de delapidare. in 2000, domnul Razvan Savaliuc publica o pagina intreaga de ziar in care dezvaluia „Caracatita Crescenth, cu detalii privind „grupul de controlh, „tentaculele financiareh, „tentaculele mediah, pentru ca in 2009, cu numai cinci ani inainte de solutionarea prin hotarare definitiva a dosarului in care am dispus condamnarea lui Dan Voiculescu, sa titreze „Milioane pentru Felixh acuzand devalizarea patrimoniului ICE Dunarea si apartenenta la structurile fostei Securitati. in alt articol din 2005 - „Imperiul media Dan Voiculescu intr-o noua prezentareh -, domnul Razvan Savaliuc reda minutios istoricul la zi al firmelor al caror beneficiar real este Dan Voiculescu, sugerand ca schimbarea denumirilor de firme si mutarea afacerilor de pe o firma pe alta, „poate avea la baza o puternica motivatie financiarah.

Am mai accesat si alte surse deschise de unde am retinut schimbarea la 180 de grade a fostilor angajati ai ziarului ZIUA in ultimii 10 ani. Nu imi pot explica motivatia acestora.

Domnul Mugur Ciuvica, altfel un critic constant al condamnatului Dan Voiculescu inainte de 2005, a participat la tranzactii comerciale alaturi de membrii familiei lui Dan Voiculescu, astfel incat exista serioase suspiciuni asupra lipsei domniei sale de obiectivitate. Pe de alta parte, domnul Mihai Gadea, realizator al emisiunii Sinteza Zilei, are o datorie de 785.000 lei la Dan Voiculescu (conform declaratiilor de avere ale acestuia), supusa executarii silite prin poprire in contul datoriei pe care acesta din urma o are la bugetul de Stat. 

Putem aprecia astfel ca principalii jurnalisti implicati in linsajul mediatic indreptat impotriva mea ii sunt datori, direct ori indirect, intr-o forma ori alta, persoanei condamnate de mine. 

Este adevarat ca am pronuntat o decizie judecatoreasca prin care am obligat in solidar inculpatii  pe inculpatii Voiculescu Dan, Popa Corneliu, Sandu Jean Catalin, Mencinicopschi Gheorghe, Pantis Sorin, Savulescu Vlad- Nicolae , Sin Gheorghe, Baciu Constantin, Petre Alexandru, Marinescu Grigore, Pop Flavius –Adrian, Ene Vica si pe   mostenitorii inculpatului decedat, Domnisoru Gheorghe Marian, numitii Domnisoru Mihaela si Domnisoru Ciprian  la plata echivalentului in lei a sumei de 60.482.615 Euro la cursul BNR din ziua efectuarii platii catre partea civila Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

Este adevarat ca prin aceeasi decizie judecatoreasca am mai dispus confiscarea tuturor produselor directe si indirecte ale infractiunilor deduse judecatii, instituind masuri asiguratorii pentru garantarea ordinului de confiscare.

Este adevarat ca recuperarea integrala a creantei bugetare aferente sumei de bani la care am obligat in solidar inculpatii din acea decizie in favoarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Regionaleincumba  proprii de executare silita ale Ministerului Agriculturii si DezvoltariiRegionale, acestea fiind abilitate sa duca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita, potrivit prevederilor disp. art.136 alin. 2 si 4 C. pr. fisc. 

Potrivit disp. art. 129 C. pr. fisc,  printre masurile de asiguratorii figureaza si poprirea.  Executare silita prin poprire este insa si o forma propriu-zisa a executarii silite indirecte ce serveste creditorului la urmarirea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale pe care un tert le datoreaza debitorului urmarit. 

Poprirea poate fi folosita nu numai in cazul in care debitorul este o persoana fizica, ci si in cazul in care acesta are calitatea de persoana juridica: potrivit Codului de procedura fiscala sunt supuse popririi atat sumele datorate debitorului Voiculescu Dan persoana fizica (sume mentionate, de altfel in declaratiile de avere ale acestuia postate pe site-ul Agentiei Nationale de Integritate, printre care figureaza si domnul fost minsitru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, parte civila in dosarul mentionat mai sus, domnul jurnalist Mihai Gadea, care de asemenea duce o intensa campanie de denigrare a subsemnatei, domnul inculpat Pantis Sorin sau fiica condamnatului Dan Voiculescu), cat si sumele datorate firmelor al caror beneficiar real este condamnatul Dan Voiculescu.

Este adevarat ca potrivit disp.art. 142 alin.4 C.pr.fisc., executarea silita a creantelor fiscale nu se perimeaza.  Este adevarat ca potrivit disp.art. 162.alin.6 C.pen., masurile de siguranta nu se prescriu. Solicit insa autoritatilor abilitate sa imi apere reputatia profesionala si sa ia masuri de urgenta pentru perimarea linsajului mediatic dus la extrem la care sunt supusa in mod periodic.

Va rog sa constatati ca afirmatiile defaimatoare la adresa mea au caracter repetat, iar unele dintre acestea sunt de o gravitate extrema si afecteaza in mod cert reputatia mea profesionala, dar si imaginea sistemului judiciar in ansamblul sau, intrucat se induce ideea ca nu am respectat procedurile judiciare in exercitarea atributiilor de judecator la Curtea de Apel Bucuresti, ca instrumentarea cauzelor poate fi influentata de anumite institutii, ceea ce presupune, in mod logic, faptul ca magistratii au incalcat legea, ori „executa comenzi”.  

Fata de cele expuse, in temeiul dispozitiilor art. 30 alin. 2 din legea nr. 317/2004 rep, solicit admiterea prezentei cereri de aparare a reputatiei profesionale.

Imi rezerv dreptul de a actiona in judecata pe jurnalistii autori ai articolelor pentru gravele prejudicii morale pe care mi le-au creat."