Pe aceeași temă
Zgonea amintește că, în acest moment, la nivelul Comisiei juridice sunt înregistrate o serie de proiecte de modificare a Codului penal și Codului de procedură penală, dar și multe decizii ale Curții Constituționale care așteaptă să fie transpuse în legislația în materie.
"Unele dintre aceste inițiative legislative au fost caracterizate în ultimul raport al Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare ca fiind "originale", stârnind controverse la nivelul societății și îngrijorări cu privire la limitarea capacității autorităților judiciare de a continua lupta împotriva corupției. De altfel, multe dintre aceste proiecte au primit deja aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii. În același pachet, există însă și inițiative formulate de Guvernul României, prin intermediul Ministerului Justiției, care vizează armonizarea celor două Coduri în deplină concordanță cu cerințele și nevoile sistemului judiciar. În acest sens, pentru clarificarea acestor chestiuni, vă propun reluarea cu celeritate — odată cu începerea noii sesiuni parlamentare, a dezbaterilor pe marginea acestor teme de interes major, cu participarea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu — Ministerul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casației și Justiție", arată Valeriu Zgonea, într-o scrisoare deschisă adresată președintelui Comisiei juridice a Camerei, Bogdan Ciucă, cu trei zile înaintea începerii primei sesiuni parlamentare din acest an.
Zgonea mai apreciază că stabilirea unui calendar, în maximum zece zile, cu termene clare și ferme, care să fie prezentat în cadrul Biroului permanent al Camerei Deputaților și însușit de către toate partidele politice parlamentare va contribui la accelerarea adoptării unui pachet legislativ coerent, în consens cu toți actorii implicați și cu respectarea deciziilor Curții Constituționale.
"Vă reamintesc că acesta a fost angajamentul Comisiei juridice încă din prima sesiune parlamentară a anului trecut, obiectiv care însă nu a mai fost pus în aplicare și a atras mai multe critici la adresa Parlamentului în ultimul raport MCV", i-a mai transmis Zgonea lui Ciucă.
Președintele Camerei Deputaților s-a adresat, de asemenea, printr-o scrisoare, tuturor liderilor de grupuri parlamentare de la Cameră.
"Vă informez că la Comisia juridică sunt înregistrate în prezent o serie de proiecte legislative care vizează modificări ale celor două Coduri. Lipsa consensului politic și a dialogului între partidele politice parlamentare a făcut ca toate aceste inițiative să fie blocate la nivelul comisiei, unele de mai bine de doi ani, chiar dacă printre ele se regăsesc și inițiative care ar fi de un real suport pentru sistemul judiciar", se arată în respectivul text.
În document, Zgonea le solicită liderilor de grupuri să se implice pentru elaborarea "unui pachet legislativ coerent" pe care toate partidele să și-l poată asuma în vederea adoptării rapide în plenul Camerei Deputaților, iar inițiativele care nu vor întruni consensul să fie respinse definitiv.
"Ar fi un semnal clar și puternic că Parlamentul este pe deplin angajat în continuarea reformelor necesare susținerii activității justiției și îndeplinirii obiectivului de ridicare, într-un timp rezonabil, a monitorizării Comisiei Europene la adresa României", încheie președintele Camerei Deputaților.
Ținta stabilității pentru noile coduri (Codul penal și Codul de procedură penală), intrate în vigoare în urmă cu doi ani, pare a fi la fel de îndepărtată ca la momentul adoptării lor, iar o sursă persistentă de instabilitate au reprezentat-o procedurile parlamentare recurente privind codurile, relevă raportul pentru România elaborat în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și publicat miercuri, la Bruxelles, de Comisia Europeană.
"Unele modificări sunt inevitabile și, în consultare cu sistemul judiciar, guvernul a propus modificări menite să remedieze problemele identificate încă din primăvara anului 2014. Totuși, modificările respective nu au fost încă adoptate de către Parlament. În același timp, Parlamentul a acordat o atenție deosebită unui număr de modificări care au reprezentat o sursă de controverse. Autoritățile judiciare, societatea civilă și statele membre au criticat aceste modificări pe motiv că ar prejudicia lupta împotriva corupției și ar reduce capacitatea autorităților de aplicare a legii și a instanțelor de a desfășura urmăriri penale și de a aplica sancțiuni. În timp ce unele dintre acestea pot fi caracterizate drept modificări 'originale', altele au fost adoptate de o cameră a Parlamentului și au beneficiat de proceduri de urgență, în timp ce modificările propuse de Ministerul Justiției au trebuit să aștepte", se arată în raport.
Potrivit acestuia, unele dintre modificările de anul trecut reveneau asupra modificărilor adoptate în decembrie 2013, deși trebuie remarcat faptul că, spre deosebire de situația precedentă, modificările nu au fost aprobate de legiuitor.
"Toate modificările trebuie examinate din nou de Camera Deputaților în calitate de cameră decizională. Dezbaterea nu a fost reluată după vacanța de vară, deși continuă să fie depuse noi propuneri de modificări, ceea ce menține în continuare o situație de incertitudine. Parlamentul ar trebui să soluționeze situația, respectând opinia autorităților judiciare", recomandă executivul UE.
