Pe aceeași temă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie trebuie să stabilească, vineri, dacă restituie la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru refacerea rechizitoriului, dosarul "Fraudă la Referendum". Vicepremierul Liviu Dragnea este acuzat, alaturi de alte 74 de persoane, de fraudarea referendumului organizat in 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu.
O decizie de restituire a dosarului ar însemna că Liviu Dragnea răsuflă uşurat în 2014, nemaifiind pasibil de o eventuală condamnare în acest an.
La ultimul termen, în decembrie 2013, al dosarului în care este judecat Dragnea avocatul său, Marian Nazat, a cerut instanţei restituirea dosarului la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru refacerea urmăririi penale, pe motiv că anchetatorii nu i-au permis să studieze tot materialul de urmărire penală şi pentru că din dosar nu ar rezulta clar faptele pentru care este judecat.
De asemenea, avocatul s-a plans ca Lucian Papici, procurorul de la DNA care a finalizat dosarul Referendumul, a fost lipsit de impartialitate prin afirmatiile pe care le-a facut in cadrul unui interviu, ceea ce arata ca procurorul a dorit cu orice pret sa-l trimita pe Liviu Dragnea in judecata.
Pe de alta parte, avocatii celorlalti 74 de inculpati au cerut ca dosarul lor sa fie disjuns de cel al vicepremierului, deoarece in opinia lor faptele acestor inculpati nu au legatura cu acuzatiile care i se aduc lui Liviu Dragnea, asa ca ar trebui judecati separat de Liviu Dragnea.
Procurorii scriau, în actul de sesizare a instanţei, că Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".
Anchetatorii susţineau că Dragnea a fost sprijinit în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot faţă de cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării
