De același autor
După cum se prezintă lucrurile, pare că oastea lui Cîțu a ocupat deja PNL. Cîțu se comportă ca președinte de facto al PNL și stăpân al țării – căreia i s-a adresat din biroul său oval anunțându-i pe “dragii români” câte minuni a făcut pentru ei: ”am luptat din greu și am reușit o creștere economică, românii pot avea încredere în mine”. Dragii români i-au răspuns imediat într-un sondaj unde 70% cred că nu merită să fie premier și nici președinte al PNL. Dar Cîțu a văzut mereu (încă din tinerețe) partea plină a paharelor:” în 2024 vom câștiga toate alegerile”. La păcănele. Să nu se întâmple ca după guvernarea CDR când PNȚCD a dispărut, iar PNL și PD s-au ales cu 7%. Asta nu l-a împiedicat pe Cîțu să convoace BPN și să-i dea “portofelul” (cum i-a zis Ciolacu) amicului Dan Vâlceanu – ignorându-l pe Orban care s-a trezit înconjurat de cîțitari. Căzut la pământ cu zeci de lovituri de cîțit în spate, Orban a considerat “riscantă” numirea lui Vâlceanu. ”Au numit unul crescut la sânul PSD și al contractelor cu statul” a constatat Raluca Prună făcând aluzie la firmele mamei Vâlceanu unde fiul era director. Cu asemenea pregătire noul ministru de finanțe habar n-avea cât era inflația și crede că ”fără scumpiri nu crește economia”. Întra-adevăr, e singura cale în absența investițiilor și a competenței. O înregistrare de la Apa Regio Gorj confirmă că umflarea facturilor crește economia ca din apă: ”bagă-le, mă, 10 metri cubi, că nu se cunoaște”. Iohannis l-a acceptat imediat pe Vâlceanu deși Orban declarase că președintele ar trebui să fie mai preocupat de soarta PNL care a ajuns “ciuca miștourilor pe internet”. Furibunzi, cîțitarii au dat un comunicat tăios unde l-au excomunicat pe Orban fiindcă “susține linșajul mediatic“ al premierului. Sigur, Orban nu e vreo lumină, are aroganțele și orbirile lui, dar Cîțu îl întrece cu mult. Orban sare masa, Cîțu sare casa. Orban și-a depus candidatura la șefia PNL înconjurat de susținători de rând, iar Cîțu a fost condus de sopranele și de tenorii partidului. Cîțu cu soliștii, Orban cu coriștii. Altă diferență a fost semnalată chiar de Orban: ”susținem valorile românești, biserica, familia, satul, cultura națională și respingem curentele neo-marxiste, progresiste”. Adică Orban are sex, Cîțu are gen. Cîțu e cu muzica rock, Orban cântă romanțe (mândra mea de altă dată). După ce s-a aflat (la momentul oportun) că “viitorul României” (cum îi zice Boc lui Cîțu) are un trecut dubios (condamnare pentru beție, țepuirea unei bănci, studii neisprăvite) și o ascensiune ciudată asigurată (ca de obicei) de serviciile speciale care furnizează statului șefi defecți, Cîțu a fost întrebat dacă s-a drogat. “E o întrebare tâmpită” a răspuns Cîțu nervos uitând că nu există întrebări tâmpite, ci numai răspunsuri idioate. Ei, a zis Ghinea, “nu poți să-l aperi pe Cîțu dar nu poți nici să-l ataci”. Dacă vrei, poți. Uite, chiar Ghinea l-a acuzat că împarte banii la primari “cu pixul lui Dragnea” ca să fie votat iar Rareș Bogdan i-a apărat păcatele tinereții și minciunile maturității: ”și eu acum 25 de ani mă băteam pe plajă“. Păi asta face și acuma. Cîțu ține însă la onoarea sa de fariseu profesionist: ”susțin în continuare sloganul fără penali”. Căci politica fără penali e ca nunta fără lăutari și Cîțu fără Rareș Bogdan – la țambal: pe lângă drum, pe lângă gard, să facem o democrație de pomină să fie. ”După 25 septembrie altfel se vor lua deciziile în PNL” a avertizat Cîțu. Păzea! Urmează noaptea cîțitelor lungi.
