De același autor
E trist, dar adevărat, vorba lui Iohannis: după ce s-au războit ani de zile și s-au insultat cum le-a venit la gură, PNL și PSD sunt pe cale să coacă un guvern împreună. Dacă trec de prima lună. Oricum, ne-au copt-o. Până mai ieri Cîțu îi ura lui Ciolacu „vacanță până în 2028”, iar acum se afișează amândoi la evenimente. La ăștia nici ura nu e sinceră. De astă dată, Iohannis (care i-a codoșit) a amânat desemnarea premierului „până când partidele cristalizează o majoritate”- după ce și-au „flexibilizat” mandatele până și-au frânt șira spinării. Între o partidă de golf (în ziua comemorării victimelor de la Colectiv) și un summit despre păduri în Scoția (unde a discutat cu pardesiul pe masă), Iohannis însuși le-a dat dezlegare liberalilor să meargă în pețit la PSD. Și astfel Iohannis, care se lăuda că marea sa realizare în primul mandat a fost să scoată PSD de la guvernare, l-a pus la loc în al doilea mandat. Complet flexibilizat. De cât timp au nevoie niște oameni normali pentru a înțelege că nu pot trece un guvern fără majoritate parlamentară? De cinci minute. O lume-ntreagă-nțelegea, Iohannis n-a-nțeles. Așa că a mai pierdut o lună cu guvernele minoritare, lăsându-i pe Cioloș și Ciucă să colinde degeaba pe la partide înainte de a eșua. Atunci președintele a avut o revelație: aha, deci un guvern nu trece fără majoritate, e bine de știut; să trec asta în viitoarea mea carte „Un pas înapoi”. Așa sunt politicienii de vârf: înțeleg mai greu realitatea. Asta-i și deosebește de simplii cetățeni. Negociind cu cei care l-au dărâmat (Cioloș, Ciolacu), Cîțu ar fi preferat inițial USR, căci PNL rămânea cu premierul și majoritatea ministerelor — și nu cu PSD care preia supremația, premierul (Ciolacu) și inițiativa, dar nu a avut încotro: „Am avut o discuție bună cu PSD”, a mărturisit fostul Superman. Ciolacu a confirmat:„Suntem pe drumul corect, spre o nouă majoritate parlamentară; și eu, și Cîțu suntem de bună-credință”. Aleluia! Va să zică, două luni de crize, mofturi, rătăciri și răzbunări — ca să se ajungă în pat cu dușmanul. Ai fi crezut, văzând cum PSD își dărâmă singur guvernele, că țăcăneală mai mare nu există. Iată că Iohannis și PNL au dovedit că mereu e loc de mai rău. Și au ajuns în ghearele PSD. Așa le trebuie! Se merită unii pe alții. PNL s-a mai încurcat cu PSD și s-a fript de fiecare dată. Din criză, criză răsare. Ciolacu a identificat „ce ne aseamănă” cu PNL. Respectiv incompetența, aroganța, corupția. Asemenea și la USR: „Medicamentele nu rezolvă problema Covid”, a zis Ioana Mihăilă, fost ministru al sănătății. Altă lumină! Problema Covid a secerat peste 15.000 de vieți în cele două luni în care făceau ei crize de personalitate și de medicamente. Drept care Cîțu s-a supărat pe Cioloș fiindcă acesta a considerat „o glumă” ideea ca el să mai fie premier. În schimb când Ciolacu a constatat că „și Cîțu a realizat că nu mai poate fi premier”, Cîțu nu s-a mai supărat. A înțeles că nu e de glumă cu PSD — care trage la guvernare „în acest moment de răscruce”, dar nu de mila țării, ci de dragul miliardelor din PNRR. Dacă nu se vor certa până la învestitură, PSD, PNL și UDMR (care le ține lumânarea) vor avea o majoritate zdrobitoare. Criza i-a dezbrăcat însă pe toți politicienii de orice pudoare, lăsându-i în toată goliciunea lor mintală și sufletească. Altfel, am fi crezut că e ceva de capul lor. Când colo, e vai de capul nostru. //
