Pe aceeași temă
Atacurile împotriva oraşului New York şi Washington, D.C., care au declanşat un efort enorm al Statelor Unite de combatere a terorismului, au fost considerate cele mai letale atacuri teroriste asupra solului american din istoria statului, conducând, după cum spune FBI, la schimbări de amploare în abordările şi operaţiunile antiteroriste din SUA şi din întreaga lume, menţionează site-ul https://www.fbi.gov/.
La 11 septembrie 2001, la ora locală 8.46 (15.45 - ora României), un avion de pasageri B-767 al companiei American Airlines (zbor 11) loveşte unul dintre turnurile gemene de 110 etaje al complexului World Trade Center din New York (Turnul de Nord), toate persoanele aflate la bord murind pe loc, conform site-urilor https://millercenter.org/ şi https://www.aarp.org/.
În aceeaşi zi, la ora 9.03, un al doilea avion deturnat, un B-737 al companiei United Airlines (zbor 175), loveşte cel de-al doilea turn - Turnul de Sud, provocând moartea tuturor pasagerilor de la bord.
Un al treilea avion (zborul 77) se prăbuşeşte în Pentagon la ora locală 9.37, toţi pasagerii de la bord fiind ucişi instantaneu, alături de personalul civil şi militar din clădire, mai scriu sursele citate.
La ora 10.03, în apropiere de Shanksville, Pennsylvania, 40 de pasageri şi membri ai echipajului de la bordul zborului 93 al United Airlines au murit, atunci când avionul s-a prăbuşit într-un câmp, conform https://edition.cnn.com/.
În total, la 11 septembrie 2001 şi-au pierdut viaţa 2.977 persoane în New York City, Washington, Pennsylvania, conform https://edition.cnn.com/ şi https://www.bbc.com/. Printre decedaţi se aflau şi trei români, soţii Alexandru şi Corina Stan şi Eugen Gabriel Lazăr, angajaţi ai companiei Cantor Fitzgerald, care lucrau la etajul 103 al primului turn WTC.
S-a aflat de la pasageri care au telefonat din avioane că, în timpul deturnării aparatelor de zbor, teroriştii ar fi folosit armele pentru a înjunghia sau ucide piloţii de avion, stewarzi şi pasageri şi că s-au utilizat gaze lacrimogene, conform New York Times şi CNN.
Costul estimat pentru execuţia planului atacurilor de pe 11 septembrie ar fi fost, potrivit CNN, de 500.000 de dolari. De asemenea, pierderea estimată în primele 4 săptămâni, după ce turnurile gemene s-au prăbuşit, a fost de 123 de miliarde de dolari. 40 de miliarde de dolari au fost direcţionate către pachetele de urgenţă pentru combaterea terorismului, aprobate de Congresul Statelor Unite pe 14 septembrie 2001. Alte 15 miliarde de dolari au reprezentat ajutor financiar pentru companiile aeriene şi 9,3 miliarde de dolari, costul asigurărilor după atacurile de pe 11 septembrie, potrivit sursei citate.
În 2006, au început lucrările de construcţie la noul World Trade Center pe locul fostului World Trade Center. Clădirea a fost deschisă oficial la 3 noiembrie 2014. S-au construit, de asemenea, Muzeul Naţional 11 Septembrie din New York City, Memorialul Pentagon din comitatul Arlington, Virginia, şi Memorialul Naţional Flight 93 pe un câmp de lângă Shanksville, Pennsylvania, conform https://www.911memorial.org/.
La mai puţin de o lună după atacurile din 11 septembrie, preşedintele american George W. Bush a anunţat declanşarea unei operaţiuni militare împreună cu Marea Britanie, susţinută ulterior de o coaliţie internaţională, în vederea eradicării Al-Qaida şi prinderii lui Osama Bin Laden, consideraţi responsabili de atentate. Cu toate acestea, abia în 2011, trupele americane l-au localizat şi l-au ucis pe Bin Laden în Pakistan. Presupusul planificator al atacurilor din 11 septembrie, Khalid Sheikh Mohammad, a fost, la rândul său, arestat în Pakistan, în 2003. De atunci a fost ţinut în custodia SUA şi încă aşteaptă procesul, scrie https://www.bbc.com/.
La rândul său, Consiliul NATO a precizat, la 12 septembrie 2001, că, dacă se stabileşte că acest atac a fost îndreptat din străinătate împotriva Statelor Unite, acesta va fi tratat ca o acţiune în temeiul articolului 5 din Tratatul de la Washington, care prevede că un atac armat împotriva unuia sau mai multor aliaţi sau ţări din Europa sau America de Nord vor fi considerate un atac îndreptat împotriva tuturor aliaţilor. La scurt timp, în octombrie 2001, NATO a decis invocarea art. 5 din Tratat, conform https://www.nato.int/.
Numeroase state, inclusiv România, s-au alăturat efortului Statelor Unite de a elimina fenomenul terorist. Numeroşi terorişti au fost capturaţi sau ucişi în timpul operaţiunilor militare, iar în mai multe state, persoane implicate în activităţi teroriste au fost trimise în faţa justiţiei, mai scrie sursa citată.
La sfârşitul anului 2002, s-a înfiinţat, în SUA, Comisia Naţională de Anchetă a Atentatelor Teroriste împotriva Statelor Unite (Comisia 9/11). La 22 iulie 2004, Comisia 9/11 a publicat un raport final prin care a concluzionat că 15 dintre cei 19 atacatori provin din Arabia Saudită, dar că "nu a găsit dovezi că guvernul saudit sau înalţi oficiali saudiţi au finanţat în mod individual organizaţia", pentru a conspira în atacuri, aşa cum s-a crezut. Mohamed Atta, liderul atacurilor, era din Egipt, alţi doi terorişti erau din Emiratele Arabe Unite, iar unul din Liban. Toţi cei 19 atacatori erau membri ai organizaţiei teroriste Al-Qaida, condusă de Osama bin Laden. În plus, în timp ce au avut loc întâlniri între reprezentanţii Al-Qaida şi oficiali ai guvernului irakian, grupul nu a avut dovezi credibile că Saddam Hussein a asistat Al-Qaida la pregătirea sau executarea atacurilor din 11 septembrie, s-a mai arătat în raport, conform https://www.9-11commission.gov/.
Prezenţa americană în Afganistan a fost consfiinţită prin misiunea de securitate condusă de NATO, Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate. ISAF a fost stabilită prin Rezoluţia 1386 a Consiliului de Securitate al ONU la 20 decembrie 2001, în urma Acordului de la Bonn, notează https://www.nato.int/.
ISAF a avut, la început, misiunea de a asigura securitatea Kabulului şi a zonelor înconjurătoare, înlăturând prezenţa talibanilor, Al-Qaida şi a facţiunilor în conflict şi de a permite stabilirea Administraţiei Afgane de Tranziţie, conduse de Hamid Karzai. În octombrie 2003, misiunea ISAF s-a extins în tot Afganistanul. Din 2006, ISAF a fost implicată în operaţiuni de luptă mai intense în sudul Afganistanului, tendinţă ce a continuat în 2007 şi 2008. Misiunea s-a încheiat în 2014, când s-a considerat că procesul de tranziţie în Afganistan s-a finalizat, conform sursei citate. A fost lansată, astfel, o nouă misiune mai mică, non-combat ("Resolute Support"), pentru a oferi instruire suplimentară, sfaturi şi asistenţă forţelor şi instituţiilor de securitate afgane.
După aproape 20 de ani de prezenţă în Afganistan, Statele Unite şi NATO au început, la 1 mai 2021, retragerea ultimelor trupe din Afganistan, din cadrul misiunii de instruire "Resolute Support" (instituită în 2015 şi finalizată la 30 august 2021), lăsând ţara într-un viitor incert, pe fondul atacurilor în creştere ale insurgenţilor talibani, conform relatării DPA. Talibanii au lansat ofensiva în Afganistan după ce preşedintele Afganistanului, Ashraf Ghani, a fugit din ţară, guvernul afgan a căzut, iar talibanii au preluat complet controlul ţării. Aceştia au ocupat, pe 15 august 2021, capitala Kabul, după ce au acaparat restul ţării.
În 16 august 2021, preşedintele american Joe Biden a declarat, în prima sa intervenţie publică după ce Afganistanul a căzut în mâna talibanilor, că "apără ferm" decizia retragerii trupelor americane, conform AFP. "Misiunea noastră în Afganistan nu a fost niciodată menită să construiască o naţiune. Nu a fost niciodată menită să creeze o democraţie centralizată unificată", a susţinut preşedintele SUA, care a adăugat că singurul obiectiv, care este valabil şi astăzi, şi a fost întotdeauna, este acela de a împiedica comiterea unui atac terorist pe teritoriul american.
