Pe aceeași temă
În total, procuratura generală a înregistrat sâmbătă și duminică nouă morți.
Ambasadoarea americană la ONU, Nikki Haley, a declarat că este vorba despre "un pas spre dictatură" și că Statele Unite nu vor accepta un guvern nelegitim la Caracas. Ea a formulat în rețeaua Twitter prima reacție oficială a Washingtonului, în care afirmă că alegerile sunt o "fraudă" a președintelui venezuelean Nicolas Maduro și că "poporul și democrația din Venezuela vor învinge".
Opoziția venezueleană a boicotat scrutinul și a refuzat să desemneze candidați pentru Adunarea Constituantă, pe care o consideră o modalitate de consolidare a puterii președintelui Nicolas Maduro. Potrivit opoziției, la orele 19 prezența la urne a fost doar 9%. În urmă cu două săptămâni, la un referendum neoficial împotriva alegerii unui nou organ legislativ, au votat 7,6 milioane din cei aproximativ 19,8 milioane de alegători. Dintre aceștia, 19,5 milioane sunt înregistrați, iar 2,8 milioane sunt angajați ai statului; unii dintre bugetari au afirmat că au fost amenințați cu concedierea dacă nu se prezintă la vot, conform Agerpres.
Noua Adunare Constituantă cu 545 de membri ar urma să înlocuiască pe termen nedefinit actualul Parlament, singura instituție a statului dominată de opoziție. Opozanții se tem că procesul de înlocuire a Constituției din 1999 i-ar putea permite lui Maduro să evite organizarea de alegeri prezidențiale în 2018, conform calendarului electoral în vigoare.
Candidat ucis
Un candidat a fost ucis în locuința sa sâmbătă noaptea, în sud-estul țării, înainte de deschiderea urnelor, a anunțat parchetul. Mai multe persoane au pătruns în locuința din Ciudad Bolivar a lui Jose Pelix Pineda, un avocat în vârstă de 39 de ani, și l-au împușcat. Un alt candidat, Jose Luis Rivas, a fost asasinat, tot cu focuri de armă, pe 10 iulie, în timpul campaniei electorale, la Maracay, în nordul Venezuelei.
La Cumana, în statul Sucre din nord-est, a fost doborât cu un glonț, în zorii zilei de duminică, Ricardo Campos, lider al opoziției în vârstă de 30 de ani, au mai informat procurorii.
La bilanțul victimelor s-au adăugat și doi adolescenți — unul de 13 și unul de 17 ani — din statul Tachira din vest, la granița cu Columbia, iar ceva mai târziu și un militar din aceeași regiune. Trei manifestanți și-au pierdut viața în statele Merida și Barquisimeto.
Ministrul apărării, generalul Vladimir Padrino Lopez, a afirmat că peste 100 de terminale din sistemul de votare au fost distruse. "Suntem siguri că multe dintre aceste acte de violență (...) sunt provocate de motivații politice", a susținut el.
În mai multe localități, inclusiv la Caracas, protestatarii au blocat străzi și s-au ciocnit cu forțele de ordine, deși guvernul a anunțat că perturbarea procesului electoral poate fi sancționată cu până la 10 ani de închisoare.
Maduro și soția sa au votat primii la o secție din vestul capitalei. Televiziunea venezueleană a transmis în direct un incident tehnic: la validarea cardului de tip "carnet de la Patria" cu cod QR al președintelui (document folosit de venezueleni atât pentru vot cât și în sistemul de ajutoare sociale), cititorul de carduri a afișat mesajul "persoana nu există sau cardul a fost anulat".
Șeful statului este susținut de militari și de magistrați, dar peste 80% din venezueleni sunt nemulțumiți de modul în care conduce țara, iar 72% sunt împotriva reformei constituționale, potrivit unui sondaj efectuat de institutul Datanalisis.
Protestele împotriva regimului socialist din Venezuela și contramanifestațiile s-au soldat, din aprilie, cu 115 morți. Criza economică gravă prin care trece țara a creat penurii de alimente și produse de primă necesitate și probleme în sectoare publice vitale, inclusiv în serviciile medicale.
