Pe aceeași temă
Duminică are loc primul tur al alegerilor prezidențiale franceze. 11 candidați încearcă să ajungă la Palatul Elysee, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron caută să fie reales pentru încă un mandat de cinci ani.
O campanie marcată de războiul din Ucraina și desfășurată în timpul celor șase luni cât Franța deține președinția Consiliului UE s-a încheiat vineri cu acţiuni electorale pe teren și reuniuni de grup, în speranţa de a-i convinge pe indecişi şi pe potenţialii absenteişti.
Media din ultimele 15 sondaje de opinie arată că Macron ar obține aproximativ 26% din intențiile de vot ale francezilor, în timp ce principală sa contracandidată, Marine Le Pen, ar câștiga circa 22% din sufragii. Pe locul trei s-a clasa candidatul stângii populiste, Jean-Luc Melenchon, cu un total de aproximativ 16%.
Toți ceilalți nouă candidați ar înregistra scoruri sub 10%. Francezii sunt obsedați de alegerile prezidențiale. Sunt singurele alegeri pe care le trăiesc în mod pasional, a declarat pentru Digi 24 scriitorul român Matei Vișniec, stabilit în Franța.
Războiul din Ucraina a dominat știrile în Franța și a umbrit în mare parte campania electorală. Președintele în exercițiu, Emmanuel Macron, a fost acuzat că și-a folosit statutul de lider în timp de război și de coordonator al răspunsului Europei la agresiunea rusă pentru a evita să se confrunte cu oponenții săi.
Deși unii analiști subliniau că această cursă electorală va fi câștigată de Emmanuel Macron fără emoție, competiția s-a redeschis recent după avansul principalului său oponent, Marine Le Pen, lidera de extremă dreaptă cu o platformă anti-UE, anti-NATO și pro-Rusia, care ar provoca un cutremur la nivel global dacă ar câștiga, aproape la fel de mare ca victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale americane din 2016, scrie New York Times.
Nu se aşteaptă ca preşedinţia să fie decisă în acest weekend. Dacă, aşa cum este aproape sigur, niciunul dintre cei 12 candidaţi nu va obţine o majoritate absolută, atunci cei doi candidaţi care obţin cele mai multe voturi se vor confrunta în al doilea tur de scrutin, pe 24 aprilie.
Grafic cu evoluția mediei sondajelor de opinie, de la 1 octombrie 2021 până la 10 aprilie 2022. Captură foto: NSPPolls via BBC
McKinseyGate – ancheta declanșată în ultima săptămână înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța
Procuratura Financiară Naţională a Franţei (PNF) a deschis miercuri o anchetă asupra firmelor de consultanţă care au lucrat pentru guvernul francez, fiind suspectate de spălare de bani şi fraudă fiscală, potrivit Politico Europe.
PNF, responsabilă pentru examinarea infracțiunilor economice și financiare grave, a precizat într-o declarație oficială că a deschis o anchetă în urma afirmațiilor dintr-un raport al Senatului francez. Acest raport a dezvăluit că McKinsey a folosit o schemă de optimizare fiscală în perioada în carea lucrat pentru administrația președintelui Emmanuel Macron.
Anunțul procuraturii, care a stârnit indignare națională, a apărut cu doar câteva zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța.
McKinsey nu este singura firmă de consultanță care lucrează pentru guvernul francez și reprezintă doar 1% din cheltuielile guvernamentale de consultanță. Compania americană a devenit însă un simbol pentru oponenții lui Emmanuel Macron, deoarece a fost implicată în multe reforme majore, cum ar fi campania de vaccinare împotriva coronavirusului din Franța în condițiile în care mulți dintre consultanții săi au fost implicați în campania electorală din 2017 a lui Emmanuel Macron.
„Am cerut să fie spus întregul adevăr despre practicile acestei firme de consultanță de la început… Această firmă de consultanță va plăti ceea ce trebuie să plătească”, a declarat tot miercuri un purtător de cuvânt al guvernului francez.
Într-o încercare anterioară de a-l apăra pe Macron, ministrul bugetului Olivier Dussopt a declarat săptămâna trecută că serviciile ministerului său „au inițiat un audit al situației fiscale a lui McKinsey la sfârșitul anului 2021” și că dezbaterea despre utilizarea consultanței a devenit obiectul „exploatare politică” și „manipulare brută”.
În apărarea sa, McKinsey a susținut mai întâi că a plătit „422 de milioane de euro în impozite și contribuții la asigurările sociale”, confundând impozitul pe profit cu contribuțiile la asigurările sociale plătite pe salariile angajaților săi, a remarcat Politico.
O săptămână mai târziu, McKinsey a spus că una dintre filialele sale și-a plătit impozitul pe profit timp de șase ani, dar nu a oferit jurnaliștilor de la Politico Europe răspunsuri cu privire la numele companiei, suma sau perioada menționată, făcând imposibilă verificarea independentă a afirmațiilor.scriitorul și jurnalistul Matei Vișniec.
Ce este în joc?
Franța, o națiune de peste 67 de milioane de oameni, este a șaptea cea mai mare economie din lume, cea mai vizitată țară din lume, unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și o putere nucleară. Este un membru fondator al Uniunii Europene și un motor cheie al politicii sale.
Următorul președinte al Franței va trebui să ajute țara să navigheze prin două crize care se desfășoară în prezent Europa:
Războiul din Ucraina, care a strămutat milioane de persoane și a ucis mii de oameni
O redresare economică legată de pandemia de COVID-19, care pune presiune pe lanțurile de aprovizionare.
Sondajele electorale arată că alegătorii francezi sunt acum preocupați în primul rând de creșterea costului vieții. Următorul președinte va trebui să jongleze cu grijile pe termen lung care ocupă acum mintea cetățeanului francez. Printre acestea se numără tranziția către o energie verde, bunăstarea oamenilor și temerile privind imigrația.
Sondajele de opinie de dinainte de primul tur au arătat că francezii sunt dezamăgiți de clasa politică, ceea ce a stârnit îngrijorarea că aceste alegeri ar putea înregistra cea mai scăzută prezență la vot pentru o cursă prezidențială din ultimele decenii.
Nivelul de absenteism, care ar putea atinge sau chiar depăşi recordul de 28,4% din 2002 (22,2% în 2017), se anunţă a fi una din cheile scrutinului.
Care sunt puterile președinției franceze?
După cum scriu jurnaliștii de la New York Times, președintele francez beneficiază de o putere foarte mare în comparație cu majoritatea liderilor occidentali.
Spre deosebire de premierii britanici sau cancelarii germani, care sunt aleși de partidele care controlează cele mai multe locuri în Parlament, președinții francezi sunt aleși direct de popor pentru mandate de cinci ani. La scurt timp după acele alegeri, Franța revine la urne pentru a vota reprezentanți în Adunarea Națională, cea mai puternică cameră a Parlamentului francez.
A avea ambele alegeri pe același ciclu de cinci ani crește considerabil probabilitatea ca francezii să voteze deputații care susțin noul lor președinte ales, ceea ce înseamnă că președinții francezi nu trebuie să-și facă griji la fel de mult ca alți lideri cu privire la tulburările interne ale partidelor sau la alegerile intermediare. Prim-ministrul Franței, în calitate de șef al guvernului, joacă un rol important în sistemul constituțional, la fel ca Parlamentul. Dar președintele, care numește prim-ministrul, stabilește o mare parte din agenda politică executivă Franței.
Marine Le Pen
Politiciana în vârstă de 53 de ani, deja o veterană a politicii franceze, este la a treia încercare de a ajunge președinte al Franței, după ce în 2017 a ajuns în turul doi în urma scandalurilor care au măcinat campania prezidențială a politicianului conservator de dreapta François Fillon.
Marine Le Pen înconjurată de oameni înaintea unei întâlniri cu alegătorii francezi de extremă dreaptă. Foto: Profimedia Images
Anul acesta, Marine Le Pen a avut o campanie schimbată, din care au lipsit mitingurile spectaculoase, politicana de extremă-dreapta optând pentru întâlniri mai modeste cu alegătorii și încercând să se prezinte ca fiind un politician de masă, mai mainstream, moderat și competent comparativ cu ceilalți candidați.
Marine Le Pen s-a distanțat inclusiv de poziții ale sale din trecut, analiștii considerând că ea își va juca viitorul politic în această duminică și pe 24 aprilie, dacă va ajunge în turul doi, cum par să indice sondajele de opinie.
În campanie, s-a confruntat cu critici pentru simpatia ei din trecut pentru Vladimir Putin, dar inflația și creșterea prețurilor la energie au reușit să acopere o parte din contrele electorale și să joace bine în platforma ei protecționistă.
