Pe aceeași temă
Printre cele 19 tari care fac obiectul unei analize aprofundate in 2016, sase s-au dovedit a nu avea niciun dezechilibru (Austria, Belgia, Estonia, Ungaria, Romania si Marea Britanie), sapte au fost gasite cu dezechilibre (Finlanda, Germania, Irlanda, Olanda, Slovenia, Spania si Suedia) si sase s-au dovedit a avea dezechilibre excesive (Bulgaria, Croatia, Cipru, Franta, Italia si Portugalia), spune miercuri Comisia Europeana in raportul mecanismului de alerta 2017, transmis catre Parlamentul European si Consiliul UE si citat de Hotnews.ro.
De asemenea, Romania nu necesita analiza aprofundata si in anul 2017, nefiind semnalate riscuri majore fata de anul precedent, mentioneaza CE.
In context, analiza privind anul 2015 arata ca datoria publica a Romaniei se mentine relativ scazuta si pe o traiectorie descendenta. "Cu toate acestea, masurile fiscale si cresterile salariale ad-hoc pentru anumite categorii de bugetari se indreapta spre o relaxare fiscala si o politica fiscala pro-ciclica in 2016-2017, care ar putea deteriora dinamica datoriei", spune Comisia.
Conform prognozei de toamna, emisa saptamana trecut de Comisia Europeana, Romania va termina anul 2016 cu o datorie publica de 38,9% din PIB, in crestere cu 1 punct procetual fata de anul 2015, pentru ca in anul 2017 sa creasca pana la 40,2% din PIB.
De asemenea, deficitul bugetar va ajunge la 3,2% din PIB, in anul 2017, ca urmare a cresterilor salariale in sectorul bugetar si a relaxarilor fiscale, a mai estimat CE.
***
Evoluţia execuţiei bugetare este pozitivă până în prezent, dar măsurile discutate recent în Parlament, de creştere a salariilor bugetarilor, ar putea crea riscuri de împingere în sus a inflaţiei în 2017, iar Guvernul trebuie să evite anul viitor adâncirea dezechilibrelor, a avertizat recent si guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă.
Camera Deputaţilor a adoptat, recent, în calitate de for decizional, legea de aprobare a OUG 20/2016, prin care sunt majorate salariile în educaţie şi sănătate. Premierul Dacian Cioloş a anunţat că Guvernul contestă această lege la Curtea Constituţională.
Guvernatorul BNR a vorbit de riscurile inflaţioniste pe care le generează creşterile salariale precum cele promise de parlamentari, aşa cum arată legile economice.
”Execuţia bugetară, până acum, este pozitivă. Vom vedea în următoarele luni ce efecte vor avea măsurile discutate recent în Parlament. Ar putea exista riscuri pentru o împingere în sus a inflaţiei. Guvernul trebuie să evite adâncirea dezechilibrelor”, a spus Isărescu, conform News.ro.
Inflaţia este principalul indicator al creşterii preţurilor de consum, iar majorarea preţurilor erodează puterea de cumpărare a tuturor consumatorilor, cei mai afectaţi de o rată mare a inflaţiei fiind persoanele cu venituri reduse, spun economiştii.
BNR a revizuit în creştere uşoară, de la 2 la 2,1%, inflaţia pentru anul 2017, Isărescu precizând că au fost luate în calcul şi măsurile luate în noul Cod Fiscal, care vor intra în vigoare într-o a doua etapă, de la 1 ianuarie 2017.
Codul Fiscal în vigoare prevede, de la 1 ianuarie 2017, scăderea TVA de la 20% la 19%, eliminarea taxei de stâlp şi anularea supraacizei de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi.
Guvernatorul consideră că, anul viitor, Guvernul trebuie să evite adâncirea dezechilibrelor deja existente pe piaţa internă, să evite corecţiile dureroase şi să stimuleze producţia şi crearea de locuri de muncă.
Referitor la legea conversiei creditelor în franci elveţieni, Isărescu consideră că s-au înregistrat progrese după trimiterea acesteia la Curtea Constituţională.
Legea privind conversia creditelor în franci elveţieni la cursul istoric, atacată de Guvern la CCR, va fi dezbătută pe 23 noiembrie de către judecătorii Curţii.
