Pe aceeași temă
Decizia a fost comunicata de liderul rus in cadrul unei intalniri anuale la Ministerul Apararii de la Moscova, in 11 Decembrie, arata Reuters. “Orice tinte care ameninta armata noastra sau infrastructura de pe teren trebuie distruse imediat”, a spus Putin in cadrul evenimentului.
In ce priveste situatia regimului lui Bashar al-Assad, rusii raman pe pozitie. “Soarta lui Assad trebuie discutata de sirieni, nu de Rusia”, a spus purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, la o intalnire cu presa. “Eforturile sunt concentrate acum asupra concretizarii unei liste in care sa hotaram pe cine recunoastem drept organizatii teroriste si cine reprezinta opozitia moderata care poate lua parte la un acord politic”, a mai aratat Peskov, subliniind ca exista dezacorduri intre anumite tari.
Rusia are o prezenta militara activa in Siria incepand de la 30 Septembrie. Sub pretextul luptei antiteroriste, aviatia rusa a bombardat in repetate randuri pozitiile detinute de rebelii moderati anti-Assad, aliatul Moscovei. Recent, insa, tensiunile in Orientul Mijlociu au crescut dupa ce aviatia turca a doborat un avion de lupta Suhoi-24 la granita cu Siria. Ankara sustine ca aeronava violase spatiul sau aerian si nu a reactionat la somatii. Moscova respinge acuzatia si sustine ca aparatul zbura in spatiul aerian sirian.
Urmarile provocate de incidentul doborarii avionului de lupta rusesc Suhoi-24 ar putea costa economia Turciei aproximativ noua miliarde de dolari, conform unei estimari facute de vicepremierul turc Mehmet Simsek, vorbind despre “cel mai rau scenariu”.
“Vorbim de o cifra de noua miliarde de dolari (aproximativ 8,3 miliarde de euro) in cel mai rau dintre scenarii”, a spus Mehmet Simsek pentru postul localt de televiziune NTV. Oficialul turc a mai aratat ca tensiunile cu Moscova ar putea avea un impact de 0,3% sau 0,4% din PIB.
Doborarea unui Suhoi-24 rusesc de catre aviatia turca, in 24 Noiembrie, la granita cu Siria, a provocat cea mai grava criza diplomatica post-Razboi Rece intre Ankara si Moscova. De atunci, Ankara si Moscova s-au intrecut in declaratii agresive. Rusii au acuzat o “injunghiere in spate” si au spus ca presedintele turc Erdogan si familia sa au beneficii de pe urma traficului de petrol de la Statul Islamic. In replica, Ankara a denuntat reactivarea “masinariei de propaganda in stil sovietic” cu “minciuni si denaturari” si a spus ca, daca au dovezi privind implicarea lui Erdogan cu SI, sa le prezinte.
Mai mult, “unii dintre oficialii turci sunt direct responsabili pentru moartea unor soldați de-ai noștri”, a spus Putin cu ocazia discursului anual privind starea natiunii. Liderul de la Kremlin a acuzat Turcia de faptul că finanţează teroriştii. „Ne amintim foarte bine de faptul că anume cei care au luptat în Caucazul de Nord au primit suport şi protecţie din partea Turciei. O parte din cei care conduc astăzi Turcia poartă responsabilitate directă pentru faptul că soldaţii ruşi mor în Siria”, a declarat şeful statului rus.
În acelaşi timp, Vladimir Putin a menţionat că Rusia era gata să coopereze cu Turcia, „dar numai Allah ştie de ce au făcut ceea ce au făcut”. „Cineva crede că pentru faptul că a omorât cetăţeni de-ai noştri va scăpa cu nişte roşii sau sancţiuni privind alte produse. Noi ne vom aminti mereu ceea ce au făcut şi vor regreta de multe ori fapele lor. Noi ştim ce trebuie să facem în această situaţie”, a mai spus liderul de la Kremlin.
In tot acest timp, Ankara si-a rezervat dreptul de a-si apara granitele si spatiul aerian, pozitie sustinuta si de aliatii din NATO. Totusi, americanii le-au cerut turcilor sa lucreze la detensionarea situatiei, dat fiind ca principalele eforturi militare sunt concentrate asupra pozitiilor Statului Islamic in Siria si Irak.
