Pe aceeași temă
Președintele american Joe Biden este de acord ca SUA să-și sporească prezența trupelor militare în statele membre NATO de pe flancul estic, cum ar fi Polonia și România, dacă Rusia va ataca Ucraina, potrivit celor declarate în cadrul conferinței de presă susținute în ajunul marcării unui an de când a preluat mandatul prezidențial.
Întrebat dacă are în vedere retragerea rotației trupelor americane de pe flancul estic al NATO, președintele Biden a transmis pe un ton clar că „nu este loc pentru asta”.
„Nu vom face asta. De fapt, ne vom spori prezența militară în Polonia, România și alte țări dacă Rusia va decide să invadeze Ucraina. Pentru că avem un angajament sacru de a apăra aceste țări, conform articolul 5. Ele fac parte din NATO”, a precizat președintele SUA.
Biden a înlăturat altfel ideea că administrația pe care o conduce va retrage trupele din fostele țări membre ale Pactului de la Varșovia, care acum sunt membre ale Alianței, pentru a încheia un acord de reducere a tensiunilor cu Rusia, care a transportat echipament militar și a adunat aproximativ 127.000 de soldați la granița cu Ucraina.
„Nu sunt atât de convins că știe ce vrea să facă, bănuiesc că va ataca, trebuie să facă ceva”, a declarat Joe Biden, cu referire la intenția lui Vladimir Putin de a desfășura un atac armat asupra Ucrainei.
Președintele Klaus Iohannis a salutat anunțul omologului său francez Emmanuel Macron, care a spus că Franța este dispusă să aducă trupe pe teritoriul României în cadrul misiunilor NATO, și cel al președintelui SUA, Joe Biden, de a trimite trupe suplimentare în România, în cazul în care Rusia va ataca Ucraina.
„Salut anunțul explicit al lui Joe Biden privind creșterea prezenței militare a SUA în România, pe flancul estic, dacă situația de securitate se deteriorează și mai mult. Parteneriatul strategic dintre România și SUA și solidaritatea NATO sunt foarte puternice”, a scris Klaus Iohannis pe Twitter.
„Ne vom spori prezența militară în Polonia, România și alte țări dacă Rusia va decide să invadeze Ucraina. Pentru că avem un angajament sacru de a apăra aceste țări, conform articolul 5. Ele fac parte din NATO”, a spus președintele SUA, într-o conferință de presă.
De asemenea, șeful statului a salutat anunțul lui Emmanuel Macron privind trimiterea de trupe suplimentare în România.
„Salut cu căldură anunțul președintelui Emmanuel Macron privind disponibilitatea Franței de a participa la prezența militară avansată a NATO în România. Parteneriatul strategic dintre România și Franța va fi astfel consolidat pe flancul estic, în regiunea Mării Negre”, a scris Klaus Iohannis pe Twitter.
Declarația vine după ce un anunț în acest sens a fost publicat pe Twitter de europarlamentarul francez Natalie Loiseau.
„În această seară Emmanuel Macron a anunțat disponibilitatea Franței de a participa la o prezență militară avansată a NATO în România. Franța este solidară cu statele europene preocupate de securitatea lor”, a scris Loiseau pe Twitter.
Și premierul Nicolae Ciucă a transmis un mesaj similar.
„Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat deschiderea țării sale pentru întărirea flancului estic al NATO în România. Salut cu căldură această dovadă de fraternitate în contextul Parteneriatului nostru Strategic”, se arată într-un mesaj postat tot pe Twitter.
Rusia a făcut publice la sfâșitul anului trecut cererile sale pentru limitarea influenței militare americane în Estul Europei și zona țărilor ex-sovietice, pe care le-a trimis către NATO și SUA și prin care cere, printre altele, ca NATO să nu mai accepte niciun membru nou în cadrul alianței și să nu mai înființeze nicio bază militară ori să amplaseze arme în vreuna dintre fostele țări din fostul Pact de la Varșovia care sunt acum membre ale Alianței.
Publicația americană de apărare și securitate Defense One scrie că aliații est-europeni au făcut eforturi în ultimii ani pentru o prezență mai mare pe teritoriul lor a trupelor americane, într-un efort mai amplu de descurajare împotriva Rusiei. În 2018, Polonia a propus denumirea unei baze militare după președintele Donald Trump, în schimbul stabilirii permanente a trupelor în țară, în timp ce Lituania investește milioane de euro în facilitățile sale militare pentru a încerca să stabilească desfășurarea prin rotație a trupelor americane pe fondul temerilor crescute cu privire la comportamentul Rusiei condusă de Vladimir Putin.
România a susținut în repetate rânduri că este necesară creşterea prezenţei militare americane pe flancul estic al NATO
De altfel, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a subliniat necesitatea întăririi posturii de descurajare şi apărare a NATO în mod coerent şi cuprinzător pe întreg Flancul Estic, inclusiv şi în special la Marea Neagră la reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe din statele NATO din data de 7 ianuarie 2022.
Mesajul șefului diplomației de la București a fost, de fapt, o reînnoire a apelului pe care l-a făcut cu prilejul vizitei oficiale din luna noiembrie 2021 la Washington, când a precizat că „prezenţa militară americană în regiune trebuie crescută, nu doar în România”, ca parte a strategiei de securitate în zona Mării Negre.
La câteva zile după, ministrul Bogdan Aurescu susținea într-o intervenție la Digi24 că administrația americană pregătește o strategie de securitate la Marea Neagră, iar România dorește să participe la elaborarea acestei strategii. Între altele, România ar vrea ca Statele Unite ale Americii să trimită mai mulți militari în regiune, dar pentru aceasta este nevoie de o infrastructură adecvată, spunea ministrul de externe în urmă cu două luni.
Acesta mai sublinia că SUA ar putea sprijini financiar construirea unei căi ferate care să lege portul Gdansk din Polonia de portul Constanța, precum și o conexiune rutieră care să lege nordul de sudul regiunii, pentru ca trupele și echipamentele să poată fi transportate, la nevoie, mai ușor, a arătat Bogdan Aurescu.
Șeful diplomației explica că solicitarea a venit în contextul în care Rusia devine tot mai agresivă pe flancul estic.
De asemenea, la întâlnirea anuală din 12 ianuarie 2022 cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că România este preocupată de situaţia de securitate din vecinătatea sa, generată de desfăşurarea „masivă” a trupelor ruse în proximitatea Ucrainei şi de implicaţiile acesteia pentru stabilitatea euroatlantică, precizând: „creşterea prezenţei militare americane în România rămâne un obiectiv important”.
Totodată, la începutul lunii decembrie, un oficial al administrației americane SUA vor trimite forțe militare suplimentare în „flancul estic al NATO” în cazul în care Rusia va invada Ucraina, concomitent cu impunerea de „severe” sancțiuni economice.
„Dacă Putin va acționa (în Ucraina), mai mult ca sigur că acest lucru va duce la solicitări din partea aliaților noștri din flancul estic (al NATO) pentru sporirea prezenței noastre militare, iar SUA vor răspunde prin aducerea de noi forțe și capacități de luptă și organizarea de exerciții militare care să asigure siguranța aliaților noștri”, a spus oficialul american sub protecția anonimatului.
Într-o scrisoare trimisă pe 26 octombrie de ambasadorul român în SUA, Andrei Muraru, către subcomisia Senatului SUA pentru Cooperare în Europa și Securitate Regională, diplomatul român susținea că, pe lângă eforturile economice și diplomatice, România cheltuie deja trei miliarde de dolari pentru extinderea bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu, cu scopul de a putea găzdui mai multe trupe americane și aliate.
Principala recomandare a României este ca aliații să creeze o strategie amănunțită pentru Marea Neagră, următoarea propunere fiind să transforme țara noastră într-un hub pentru mari exerciții comune, echipament militar și noi trupe. În prezent, prezența avansată a NATO în regiune constă doar într-un cartier general în România.
„Descurajarea credibilă poate fi asigurată doar printr-o prezență solidă, care ar putea consta în Creșterea prezenței militare americane în România, în toate domeniile - pe uscat, în aer și pe mare - inclusiv o structură SUA de comandă și control”, se preciza în scrisoarea trimisă de ambasadorul Muraru.
„Este necesară securizarea flancului estic al NATO într-o manieră unitară și coerentă, de la Marea Baltică la Marea Neagră, prin implementarea unei singure Prezențe Înaintate de-a lungul întregului flanc, care să asigure o apărare mai puternică și să reducă vulnerabilitățile actuale cauzate de incontestabila lipsă de descurajare din regiunea Mării Negre”, se mai arăta în scrisoare.
