Pe aceeași temă
Curtea a fost sesizata in aceasta privinta de Partidul Liberal acum trei ani, la 26 mai 2014. Liberalii cerusera Curtii sa spuna daca neutralitatea este anulata in conditiile in care in 1994 - momentul declararii neutralitatii in Constitutie - pe teritoriul republicii se aflau trupe straine, relateaza Radio Chisinau si Unimedia citate de ziare.com.
Curtea a decis ca ocupatia militara a unei parti a teritoriului Republicii Moldova in momentul declararii neutralitatii, precum si lipsa recunoasterii si a garantiilor internationale a acestui statut, nu afecteaza validitatea prevederii constitutionale referitoare la neutralitate.
Desi documentul privind neutralitatea specifica in mod clar faptul ca "Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul sau", in partea estica a tarii mai sunt trupe "de ocupatie" ale Federatiei Ruse, a declarat marti Alexandru Tanase, presedintele Curtii Constitutionale, la un post de televiziune local.
"Practic, ocupatia sovietica/ruseasca nu a incetat in partea estica a tarii nici astazi, cu toate ca a fost proclamata independenta Republicii Moldova. Federatia Rusa a recunoscut-o, dar si-a retras armata numai din partea vestica a teritoriului moldovean (sub ocupatie a mai ramas 11% din suprafata Republicii Moldova) ", subliniaza el. Astfel, faptul ca Federatia Rusa "nu si-a retras trupele din estul tarii, ci, dimpotriva, si-a consolidat prezenta militara in partea transnistreana a Republicii Moldova, constituie o incalcare a prevederilor constitutionale referitoare la independenta, suveranitatea, integritatea teritoriala si neutralitatea permanenta a Republicii Moldova, precum si a dreptului international", a afirmat Tanase.
De asemenea, in cazul unei amenintari la adresa unor valori fundamentale constitutionale ca independenta nationala, integritatea teritoriala sau securitatea statului, autoritatile Republicii Moldova sunt obligate sa ia toate masurile necesare, inclusiv de ordin militar, care i-ar permite sa se apere eficient impotriva acestora, se mai arata in hotararea Curtii.
Totodata, participarea Republicii Moldova la sisteme colective de securitate, cum ar fi sistemul de securitate al Natiunilor Unite, operatiuni de mentinere a pacii, operatiuni umanitare etc., care ar impune sanctiuni colective impotriva agresorilor si infractorilor de drept international, nu este in contradictie cu statutul de neutralitate, potrivit deciziei Curtii Constitutionale.
In concluzie, magistratii considera ca neutralitatea Republicii Moldova nu exclude si cooperarea cu alte aliante militare pentru consolidarea capacitatii ei de aparare. Rezulta, deci, ca deschiderea Biroului NATO la Chisinau, preconizata pentru sfarsitul lunii iunie, nu incalca statutul de neutralitate al Republicii Moldova, asa cum sustinea presedintele Igor Dodon, remarca analistii moldoveni.
Președintele Republicii Moldova deranjat de decizia Curții
Presedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a criticat dur decizia Curtii Constitutionale cu privire la neutralitatea permanenta a tarii si prezenta neconstitutionala a trupelor ruse in regiunea Transnistria.
Acesta a criticat formularile magistratilor constitutionali pentru ca ar lasa loc de interpretari si speculatii politice la Chisinau, transmite Unimedia.
"Nu e prima data cand aceasta componenta a Curtii Constitutionale face plecaciuni in fata unionistilor. Se vede ca judecatorii de la CC au vrut si buchia Constitutiei sa o respecte, dar si cetatenia lor romaneasca sa nu o compromita", a mentionat Dodon intr-o postare pe Facebook.
De asemenea, acesta a criticat cuvintele "multietajate" folosite de magistrati pentru a explica un lucru care se stia, adica neutralitatea Republicii Moldova.
"Componenta CC va trece, iar tara va ramane si va pastra mereu ceea ce judecatorii CC pun sub semnul intrebarii", a conchis presedintele de la Chisinau.
