Pe aceeași temă
Vladimir Putin l-a demis pe comandantul trupelor de paraşutişti ale Federaţiei Ruse, care au înregistrat pierderi grele în Ucraina, conform Institutului pentru Studii ale Războiului. Concomitent, Kievul a anunţat că doreşte reluarea negocierilor de pace cu Rusia până în august, dată până la care ucrainenii speră să obţină avantaje militare în Donbas.
Lukașenko spune că Belarusul „va apăra Ucraina de polonezi”
Aleksandr Lukașenko, spune că Belarusul va „proteja vestul Ucrainei” de Polonia și a acuzat această țară că intenționează să anexeze regiunea, conform Nexta. Mai mult, dictatorul bielorus spune că ar „sări în apărarea ucrainenilor, împreună cu rușii”, dacă i s-ar cere acest lucru, o declarație cu atât mai ridicolă cu cât rușii au atacat Ucraina inclusiv de pe teritoriul Belarusului.
„Nu putem permite polonezilor să ne înconjoare pe toți. Aceasta e o opțiune periculoasă. Am mai spus eu o dată – dacă ucrainenii ne vor cere nouă și rușilor să îi ajutăm să-și mențină integritatea, o vom face”, a spus dictatorul bielorus.
Dictatorul din Belarus a afirmat că în spatele Poloniei stau americanii, care le oferă finanțare și armament și desfășoară forțe armate.
Lukașenko a acuzat, din nou, că Polonia este controlată de americani și că aceștia oferă finanțare și armament acestei țări pentru a „împărți” Ucraina.
„Noi vedem acest lucru. Prin urmare, trebuie să mențin forțele armate în alertă atât în vest, cât și în sud. Am desfășurat zece divizii de-a lungul frontierei pentru a sprijini polițiștii de frontieră, astfel încât nimeni nu va putea pătrunde în Belarus, așa cum se plănuia să o facă”, a mai spus Aleksandr Lukașenko.
Volodimir Zelenski a vizitat orașul Mikolaiv, în apropiere de Herson-ul ocupat de invadatorii ruși
Volodimir Zelenski a vizitat, pentru prima oară de când rușii au invadat Ucraina, orașul sudic Mikolaiv, aflat lungă vreme sub un asediu crâncen al cotropitorilor lui Putin. E vorba de o vizită rară a președintelui ucrainean, ale cărui deplasări în afara capitalei Kiev nu sunt frecvente.
„Suntem atenți în special la amenințări terestre și navale. Nu ne vom opri până nu vom fi victorioși”, a spus președintele ucrainean.
„Preşedintele a inspectat clădirea administraţiei regionale din Mikolaiv, care a fost distrusă în urma unui atac al forţelor ruse”, a anunţat biroul de presă al preşedinţiei ucrainene, citat de Agerpres.
La sfârşitul lui martie, forţele ruse au lansat o rachetă asupra clădirii, ucigând 37 de persoane.
Armata rusă a ajuns la începutul lui martie în suburbiile oraşului Mikolaiv, însă apoi s-a retras în zonele estice şi sudice ale regiunii, unde luptele continuă.
Biroul de presă al lui Zelenski a anunţat, de asemenea, că preşedintele a vizitat un spital din Mikolaiv şi a acordat onoruri primarului Oleksandr Senkevici şi guvernatorului Vitali Kim, pentru curaj şi pentru munca lor în cele patru luni de la declanşarea invaziei rusești.
Mikolaiv, oraş portuar şi industrial ce avea înainte de război aproape o jumătate de milion de locuitori, se află în continuare sub control ucrainean, însă este situat aproape de regiunea Herson, ocupată de ruşi.
Oraşul Mikolaiv rămâne o ţintă a Moscovei, pentru că se află pe drumul spre Odesa, cel mai mare port al Ucrainei, la 130 de km mai la sud-vest.
Sute de persoane la înmormântarea unui tânăr ucrainean, figură emblematică a mişcării de protest EuroMaidan din Ucraina
Sute de persoane au participat sâmbătă, la mănăstirea Sfântul Mihail cu Cupole de Aur din centrul Kievului, la funeraliile unui tânăr militant ucrainean ucis în lupte în estul Ucrainei, tânăr care a fost o figură emblematică a mişcării pro-europene Maidan, informează AFP.
Roman Ratuşnîi a murit pe 9 iunie lângă Izium, în regiunea Harkov (Harkiv), unde forţele ucrainene luptă împotriva armatei ruse, care a invadat Ucraina pe 24 februarie.
Plecat să lupte în rândurile armatei ucrainene, ca numeroşi alţi civili de la începutul agresiunii ruse, Roman Ratuşnîi a fost unul dintre primii studenţi care au protestat la sfârşitul lui 2013 în Piaţa Independenţei. Acele proteste au lansat mişcarea de protest proeuropeană Maidan, care a determinat retragerea de la putere a preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, în 2014.
Ucraina vrea reluarea negocierilor de pace cu Rusia până în august, după ce speră să obţină avantaje pe frontul din Donbas
Ucraina intenţionează să reia negocierile de pace cu Rusia până la sfârşitul lui august, după ce va desfăşura operaţiuni de contraatac, informează sâmbătă agenţia germană de presă dpa.
Mai exact, Ucraina speră că se va afla atunci într-o poziţie mai bună pentru a negocia, a declarat sâmbătă negociatorul-şef al Kievului, David Arahamia, într-un interviu pentru postul Voice of America.
Forţele militare ucrainene vor întreprinde operaţiuni de contraatac în diferite locuri, a declarat Arahamia, fără a oferi mai multe detalii.
În condiţiile în care războiul s-a înteţit în Ucraina, negocierile de pace au intrat în impas. La sfârşitul lui martie, Kievul a propus organizarea de negocieri la Istanbul, printre alte propuneri, pentru a renunţa la statutul de candidat la aderare la NATO în schimbul unor garanţii internaţionale de securitate.
Putin l-a demis pe comandantul trupelor de paraşutişti ale Rusiei
Vladimir Putin l-a demis pe şeful trupelor de desant ale Rusiei, generalul-colonel Andrei Serdiukov, din cauza numărului mare de pierderi înregistrate în rândul paraşutiştilor ruşi, precizează Institutul de Studii ale Războiului (Institute for the Study of War - ISW), care citează surse ucrainene.
Conform ISW, chiar dacă aceste informaţii nu sunt confirmate încă şi de surse ruseşti, dacă sunt adevărate arată că fostul şef al paraşutiştilor e făcut direct responsabil pentru rezultatele slabe obţinute pe câmpul de luptă, dar şi pentru pierderile mari înregistrate de paraşutişi, în special în zona capitalei Kiev, în primele zile ale invaziei ruse în Ucraina.
Armata rusă nu va mai face nicio distincţie între civilii şi militarii rămaşi în Severodoneţk
Rusia pare să-şi fi reînnoit în ultimele 48 de ore eforturile în a avansa spre Severodoneţk şi există riscul ca armata rusă să mai facă nicio distincţie între militarii şi civilii ucraineni care nu se vor retrage din oraş, conform unui raport publicat sâmbătă de Ministerul Apărării britanic, informează Reuters.
Dacă civilii ucraineni blocaţi în acest oraş nu vor accepta oferta de a părăsi localitatea printr-un coridor umanitar, forţele ruse ar putea găsi în aceasta o justificare pentru a nu face distincţie între aceşti civili şi orice ţintă militară ucraineană din zonă, a mai subliniat ministerul,
Dacă civilii ucraineni nu vor părăsi oraşul Severodoneţk, armata rusă nu va mai face distincţie între aceştia sau militari. Foto: Profimedia Images
Polonia pledează pentru un al şaptelea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei
Guvernul polonez cere noi măsuri punitive împotriva Rusiei, pentru a menţine presiunea economică asupra Moscovei şi a pune capăt invaziei asupra Ucrainei, informează sâmbătă dpa, citată de Agerpres.
"Din punctul nostru de vedere, un al şaptelea pachet de sancţiuni ar trebui impus cât mai curând posibil. Trebuie să menţinem presiunea", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe polonez, Lukasz Jasina, pentru publicaţia germană Welt am Sonntag, înainte de summitul de luni al miniştrilor de externe din UE ce va avea loc la Luxemburg.
"Mergem înainte cu aceasta, ne bucurăm de susţinerea partenerilor noştri baltici şi sperăm că şi alţi europeni vor accepta să înăsprească sancţiunile împotriva Rusiei", a adăugat Jasina.
La rândul său, ministrul de externe adjunct al Poloniei, Marcin Przydacz, a declarat pentru Welt am Sonntag că cel de-al şaselea pachet de sancţiuni "a lovit Rusia puternic", dar că "noi nu am putut încă să-l slăbim suficient pe Putin şi maşinăria lui militară". "Avem nevoie de sancţiuni noi şi mai aspre", a subliniat el.
Polonia face lobby pe lângă partenerii săi europeni pentru sprijinirea celui de-al şaptelea pachet de sancţiuni, a spus Marcin Przydacz, adăugând: "Trebuie să acţionăm în mod coordonat ca europeni".
Întrebat despre ce ar putea conţine cel de-al şaptelea pachet de sancţiuni, Przydacz a răspuns: "Vrem să oprim complet exportul de tehnologii europene către Rusia". Aceasta ar trebui să includă produse de uz civil care ar putea fi folosite şi în scopuri militare, a adăugat el, subliniind că UE "trebuie să acţioneze mai puternic împotriva băncilor ruseşti şi împotriva propagandei ruse şi canalelor de dezinformare".
Un medic ucrainean capturat de ruși la Mariupol în urmă cu 3 luni a fost eliberat
Volodimir Zelenski a anunțat, sâmbătă, că paramedicul Iulia Paievska, capturat de ruşi în urmă cu trei luni la Mariupol, a fost eliberat.
"Sunt bucuros să vă anunţ că am reuşit să o eliberăm pe medicul şi voluntara ucraineană Iulia Paievska, este deja acasă”, a transmis președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, într-o postare pe Facebook.
Iulia Paievska fusese capturată de forţele ruse pe 16 martie, la Mariupol.
Rusia nu are ''nimic împotriva'' aderării Ucrainei la UE, susține Putin
Vladimir Putin a anunţat că Rusia nu are obiecţii faţă de aderarea Ucrainei la UE, întrucât aceasta din urmă nu este o alianţă militară, spre deosebire de NATO, relatează agenţiile AFP şi Reuters.
''Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană să adere sau nu la uniuni economice (...) Este treaba lor, a poporului ucrainean'', a declarat preşedintele rus în timpul Forumului economic de la Sankt Petersburg.
''Spre deosebire de NATO, UE nu este o alianţă militară'', aşadar ''în ce priveşte integrarea lor economică, alegerea le aparţine'' ucrainenilor, a lămurit Putin poziţia Rusiei pe acest subiect.
Totuşi, preşedintele rus a estimat că ''Ucraina se va transforma într-o semi-colonie'' a ţărilor occidentale dacă aderă la UE. ''Este părerea mea'', a adăugat el.
Pe de altă parte, Putin a apreciat că după încheierea ''operaţiunii militare speciale'', adică a războiului declanşat de Rusia prin agresiunea asupra Ucrainei, relaţiile ruso-ucrainene se vor normaliza. ''Mai devreme sau mai târziu, situaţia va reveni la normal'', crede el.
Olaf Scholz: Este absolut necesar să se discute cu Putin
Cancelarul german Olaf Scholz a declarat, vineri, că menţinerea dialogului cu preşedintele rus Vladimir Putin este esenţială, chiar dacă Moscova continuă războiul din Ucraina vecină, relatează DPA, citată de Agerpres.
"Este absolut necesar să se discute cu Putin şi voi continua să o fac, după cum o va face şi preşedintele francez", a declarat Scholz în cadrul unui interviu în exclusivitate pentru DPA.
Liderii occidentali îşi continuă eforturile diplomatice pentru a pune capăt conflictului care a început la 24 februarie. Afirmaţiile lui Scholz au fost făcute în ziua în care s-a întors de la Kiev, unde a efectuat o vizită alături de preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Mario Draghi şi preşedintele român Klaus Iohannis.
"Când vorbesc cu Putin, spun, de exemplu, aceleaşi lucruri pe care vi le spun vouă", a afirmat Scholz. El a spus că este important de înţeles că Rusia nu poate dicta termenii unei păci cu Ucraina.
Scholz a afirmat că îi va spune lui Putin că se înşeală "dacă crezi într-adevăr că vei fura nişte pământ şi apoi să speri că vremurile se vor schimba şi toate lucrurile vor deveni normale".
Rusia a afirmat că încearcă să cucerească părţi din estul Ucrainei, în ceea ce a numit o "operaţiune militară specială".
"Trebuie să vă retrageţi trupele şi trebuie să ajungeţi la un acord cu Ucraina, care este acceptabil şi corect pentru poporul Ucrainei", a mai spus Scholz, adresându-se Kremlinului.
