Conferința de pace de la Berlin privind Libia: Acord pentru respectarea embargoului armelor

Redactia | 20.01.2020

Țările afectate de conflictul din Libia s-au angajat să respecte embargoul asupra armelor, decis în 2011 de ONU, şi să renunţe la orice intervenție străină în conflict.

Pe aceeași temă


Unsprezece ţări, între care Rusia şi Turcia, au convenit la o conferinţă desfăşurată la Berlin sub egida ONU că nu există o „soluţie militară” la acest conflict, care a sfâşiat Libia de aproape 10 ani, a declarat cancelarul german Angela Merkel după o jumătate de zi de discuţii.

Participanţii au solicitat, de asemenea, o încetare a focului reală şi permanentă pe teren, care s-a lăsat aşteptată în pofida intrării în vigoare pe 12 ianuarie a unui armistiţiu fragil între beligeranţi.

Pentru a asigura respectarea efectivă şi de durată a sfârşitului ostilităţilor, vor fi organizate curând întâlniri inter-libiene între reprezentanţii militari ai celor două tabere. O invitaţie va fi lansată „în zilele următoare”, a dat asigurări Antonio Guterres, secretarul general al ONU, potrivit Agerpres.

Pentru a consolida încetarea focului, ONU a cerut celor două tabere rivale să formeze o "Comisie militară" formată din zece ofiţeri, câte cinci de fiecare parte. Misiunea acestei comisii va fi să definească pe teren mecanismele de implementare a încetării focului.

Participanţii au convenit, de asemenea, să respecte cu stricteţe embargoul asupra armelor şi că „acest embargo va fi controlat mai strict decât înainte”, a explicat cancelarul german într-o conferinţă de presă comună cu Antonio Guterres şi trimisul ONU în Libia, Ghassan Salame.

Embargoul a fost decretat în 2011 de Organizaţia Naţiunilor Unite, dar a rămas în mare parte literă moartă.

***

O conferinţă internaţională dedicată Libiei a început duminică la Berlin cu scopul de a consolida încetarea focului şi de a pune bazele unui proces de pace.

Summit-ul, care reuneşte unsprezece lideri din ţările implicate în conflict şi mai multe organizaţii internaţionale, a început cu puţin înainte de ora 14:00 GMT şi este de aşteptat să se încheie seara târziu cu adoptarea unei declaraţii comune.

Negociat timp de câteva săptămâni, textul de acord, văzut de AFP, solicită încetarea ingerinţelor străine şi respectarea unui embargo asupra livrărilor de arme în ţara africană, într-un context de armistiţiu fragil pe teren. Embargoul a fost decretat în 2011 de ONU, dar a rămas în mare parte literă moartă.

Ar urma, de asemenea, să fie lansat un apel la încetarea totală şi durabilă a ostilităţilor pe teren, în timp ce dezbaterea privind posibilitatea trimiterii unei forţe internaţionale la faţa locului pentru a verifica realitatea acesteia câştigă teren.

Cancelarul german Angela Merkel şi ministrul de externe Heiko Maas au purtat discuţii cu cei doi protagonişti ai crizei din Libia, premierul libian Fayez al-Serraj şi comandantul Khalifa Haftar, în cancelaria sa, înainte de începerea conferinţei, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului german. DPA înţelege că discuţiile cu liderii facţiunilor aflate în război în Libia au fost ţinute separat.

Simplul fapt că mareşalul Haftar, şeful Armatei Naţionale Libiene (LNA), participă la conferinţă este considerat un succes al diplomaţiei germane, care a spus totuşi că nu trebuie să existe aşteptări mari.

În afară de cei doi rivali libieni, au răspuns apelului de a participa la reuniunea de la Berlin preşedintele francez, Emmanuel Macron; rus Vladimir Putin, turc Recep Tayyip Erdogan, egiptean Abdel Fattah el-Sisi, premierul italian Giuseppe Conte şi britanic Boris Johnson, precum şi secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, între alţi actori implicaţi, scrie EFE.

Întâlnirea are deja şi nemulţumiţi: Marocul şi Grecia, care nu au fost invitate, dar şi Tunisia, care a refuzat o invitaţie considerată prea tardivă. Totuşi, Algeria va fi reprezentată.

Conferinţa are loc sub egida ONU, care îl recunoaşte pe al-Serraj drept şeful legitim al guvernului Libiei. Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, este oficial gazda reuniunii.

Liderii turci şi ruşi sunt în centrul atenţiei la Berlin: ei joacă un rol central în Libia profitând de vidul lăsat de europeni şi de mişcarea de retragere mai generală a Statelor Unite din Orientul Mijlociu. Putin şi Erdogan, promotorii unui acord de încetare a focului, care încă nu are semnătura lui Haftar, au organizat deja o întâlnire anterioară, potrivit presei turce.

Pentru Ankara, vinovatul este deja găsit. "Pentru a ajunge la o soluţie politică şi la punerea în aplicare a celorlalte faze ale soluţiei, atitudinea ostilă a lui Haftar trebuie să înceteze", a declarat Recep Tayyip Erdogan, duminică, în timpul unei întâlniri cu omologul său rus Vladimir Putin.

Dar secretarul de stat american, Mike Pompeo, a apreciat la Berlin, într-un mesaj pe Twitter, că este "necesar să se pună capăt tuturor intervenţiilor străine" în Libia.

Şi premierul britanic Boris Johnson a vorbit despre ''un război proxy condus de forţe externe, fie că este vorba de Rusia şi Egipt, de o parte, Turcia şi de alţii, de cealaltă parte". Populaţia libiană suferit destul, este timpul ca această ţară să avanseze, a declarat Johnson, pe canalul Sky, când a ajuns în capitala Germaniei.

Există multe şi foarte complexe alianţe, politice şi militare, ţesute în jurul lui al-Serraj şi Haftar. Mareşalul este susţinut de Rusia, Arabia Saudită, Egipt şi Emiratele Arabe Unite, în timp ce Parisul şi Washingtonul îl susţin politic.

Guvernul de uniune naţională (GNA) condus de Fayez al-Sarraj, recunoscut de ONU dar care controlează doar o mică parte a teritoriului, primeşte sprijin militar din partea Turciei şi politic din Italia şi Qatar.

Confruntarea intereselor legate de Libia decurge atât din bogăţia sa petrolieră - Franţa şi Italia fiind principalii destinatari europeni - cât şi din rolul său de ţară de tranzit pentru migraţia din Africa în Europa. Haosul actual favorizează acţiunile mafiei traficului de persoane şi transformă lagărele de refugiaţi în scenarii de supraaglomerare subumană, viol şi sclavie, scrie EFE.

Libia a fost cufundată într-un război civil din 2014 cu două mari facţiuni şi mai multe miliţii.

După ce a capturat estul şi o mare parte din sudul Libiei, Khalifa Haftar şi-a propus să cucerească centrul puterii de la Tripoli. De la începutul lunii aprilie, el s-a confruntat cu o rezistenţă acerbă. De atunci au murit în jur de 1.500 de persoane şi 100.000 de persoane au fost strămutate.

Forţele lui Haftar, care ţin Tripoli sub asediu, au blocat sâmbătă seara producţia de petrol în Golful Sirte, inima industriei petroliere libiene, o modalitate prin care ele pot protesta împotriva intervenţiei turceşti.

Armistiţiul care a intrat în vigoare pe data de 12 ianuarie este încălcat aproape zilnic.

Şeful GNA a cerut duminică trimiterea în Libia a unei "forţe militare internaţionale" sub egida ONU în cazul în care mareşalul Haftar reia lupta.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2020 Revista 22