Pe aceeași temă
Deputatul partidului conservator naționalist Lege și Dreptate (PiS), Marek Ast, care a depus proiectul de lege, a declarat că textul anulează o parte a reformelor, cea care privește pensionarea judecătorilor, ca răspuns la decizia CJUE.
"În conformitate cu așteptările CJUE ... dacă această lege intră în vigoare, judecătorii vizați vor putea reveni la Curtea Supremă în aceleași condiții, ca și cum nu ar fi plecat niciodată", a declarat acesta.
În urmă cu o lună, sesizată de Comisia Europeană, Curtea de Justiție a UE (CJUE) a somat Polonia să suspende "imediat" reforma care obliga plecarea la pensie a judecătorilor peste 65 de ani, respectiv o treime din efectivele Curții Supreme, inclusiv șefa sa, Malgorzata Gersdorf.
Tribunalul din Luxemburg a precizat că decizia sa este o măsură provizorie, urmând ca decizia definitivă să fie pronunțată ulterior.
Varșovia își apără decizia afirmând că este necesară pentru a lupta împotriva corupției și a rețelelor moștenite din perioada comunistă.
Noua legislație ar putea fi votată fără nicio problemă, în condițiile în care PiS dispune de majoritatea absolută în Parlament.
Cu toate acestea, însăși necesitatea acestei legislații a fost pusă în discuție, unii experți apreciind că decizia CJUE este suficientă pentru revenirea judecătorilor pensionați.
Președinta Curții Supreme, care a refuzat să se pensioneze, invocând garanțiile constituționale prin care beneficiază de un mandat de șase ani, a cerut deja revenirea la muncă a celor 23 de judecători vizați de reforma PiS.
Decizia CJUE se înscrie în saga privind reformele judiciare poloneze realizate din 2015 de guvernul conservator naționalist. Bruxellesul consideră că modificările promovate de PiS afectează independența justiției și crează un pericol pentru respectarea statului de drept în Polonia, ceea ce ar putea conduce la suspendarea dreptului de vot al acestei țări în UE.