Pe aceeași temă
Acordul urmează să fie anunțat joi la COP26, a declarat un oficial britanic pentru CNN.
O altă sursă apropiată negocierilor summitului climatic de la Glasgow a spus că SUA este parte la acord.
Guvernul britanic, care conduce negocierile, a avut discuții de ultim moment miercuri pentru a încheia acorduri cu mai multe țări pentru a semna angajamentul înainte de a fi lansat oficial joi, au declarat câteva sursele pentru Reuters.
Care sunt cele mai importante detalii ale angajamentului:
Până acum, printre țările semnatare ale acestui angajament se numără Danemarca, Finlanda, Costa Rica, Etiopia, Gambia și Insulele Marshall, plus unele instituții de dezvoltare, inclusiv Banca Europeană de Investiții și Banca de Dezvoltare a Africii de Est.
Țările se vor angaja să pună capăt sprijinului public pentru proiectele externe de energie pe bază de combustibili fosili până la sfârșitul anului 2022.
Acordul ar permite însă și scutiri nespecificate în circumstanțe limitate.
Țările aliniate până în prezent pentru a semna angajamentul au investit colectiv miliarde de dolari pe an în proiecte internaționale de combustibili fosili în ultimii ani.
Guvernele și instituțiile financiare se confruntă cu o presiune crescută pentru a opri finanțarea proiectelor de cărbune, petrol și gaze responsabile de producerea emisiilor de gaze cu efect de seră care provoacă schimbările climatice, atât în țară, cât și în străinătate.
Danemarca a declarat miercuri că va opri finanțarea internațională pentru investiții, proiecte sau activități care promovează combustibilii fosili până la sfârșitul acestui an, cu scutiri pentru unele proiecte de gaze care îndeplinesc „condiții stricte” până în 2025.
Acordul ce va fi semnat joi la COP26 se aliniază la politicile din țări precum Marea Britanie, care au pus capăt sprijinului guvernamental direct pentru noi proiecte pe bază de combustibili fosili în acest an.
Banca Europeană de Investiții s-a angajat, de asemenea, să pună capăt finanțării proiectelor pe bază de petrol și gaze în acest an.
Acordul care pune capăt finanțării proiectelor de infrastructură pe bază de combustibili fosili în străinătate, deși nu este obligatoriu, ar încerca să creeze un consens între națiunile mai bogate și cele mai sărace în jurul sprijinului financiar extern pentru a opri sprijinirea proiectelor pe bază de combustibili fosili, finanțând, în schimb, energia verde atât pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, cât și pentru a evita construirea de active blocate.
China și Japonia, doi mari finanțatori ai dezvoltării combustibililor fosili din întreaga lume, au evitat să facă parte din această inițiativă.
Țările implicate vor putea continua să-și dezvolte propriile resurse de combustibili fosili acasă, inclusiv zăcămintele de petrol și gaze.
SUA au cel puțin 24 de proiecte pe bază de combustibili fosili în așteptare, reprezentând mai mult de 1,6 gigatone de emisii potențiale de gaze cu efect de seră.
Regatul Unit acordă licențe noi pentru exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze în Marea Nordului, în ciuda faptului că găzduiește summitul climatic Cop26 de la Glasgow.
Marea Britanie va putea, de asemenea, să continue finanțarea unui zăcământ de gaz controversat din Mozambic, deoarece proiectul respectiv este deja în curs de desfășurare.
Angajamentul celor peste 20 de state și instituții internaționale acoperă doar investițiile noi.
Finanțarea combustibililor fosili din surse private nu va fi afectată de acord.
Mai multe țări au convenit deja să pună capăt finanțării internaționale pentru cărbune, dar acest acord va fi primul de acest gen care include și proiecte de infrastructură pe bază de petrol și gaze.
Acordul „reprezintă o schimbare a normelor care ar fi fost de neconceput cu doar câțiva ani în urmă”, a declarat Iskander Erzini Vernoit, expert în finanțarea climatică în cadrul think tank-ului E3G. „Am văzut cum acest lucru a trecut de la nivelul de concept de nișă la un cadru general”, a mai spus Vernoit.
La rândul său, Collin Rees, managerul de program al Oil Change International, a declarat că inițiativa, care va fi făcută publică joi, când summitul Cop26 se va concentra asupra problemelor energetice, va marca o schimbare majoră în perspectiva investițiilor în combustibili fosili din întreaga lume, potrivit The Guardian.
COP26 reunește delegații din aproximativ 200 de țări, care negociază până pe 12 noiembrie măsuri mai clare și mai puternice pentru combaterea schimbărilor climatice. Sursă foto: Profimedia Images
Potrivit raportului anual al Programului ONU pentru Mediu (UNEP), 15 dintre cele mai mari țări producătoare de combustibili fosili vor produce în 2030 cu aproximativ 110% mai mult cărbune, petrol și gaze decât ar fi necesar pentru a limita încălzirea globală la nivelul de 1,5 grade Celsius față de era preindustrială și cu 45% mai mult decât necesarul pentru a limita creșterea temperaturii medii globale la 2 grade Celsius.
Un studiu recent publicat în revista Nature a constatat că majoritatea rezervelor rămase de petrol, gaze naturale și cărbune ale planetei trebuie să rămână în pământ până în 2050 pentru a se evita creșterea temperaturii și accentuarea efectelor crizei climatice. Majoritatea regiunilor din lume, potrivit autorilor, trebuie să atingă vârful producției de combustibili fosili acum sau până la sfârșitul acestui deceniu pentru a limita pragul climatic critic despre care oamenii de știință avertizează de multă vreme.
De asemenea, cea mai recentă perspectivă a Agenției Internaționale pentru Energie prevede că este nevoie de acțiuni mai concrete și mai rapide în domeniul climei din partea liderilor mondiali, chiar dacă tranziția către sursele de energie mai sustenabilă ar conduce la un declin al industriei petroliere.
Într-o mișcare rară în timpul Adunării Generale a ONU din septembrie, președintele chinez Xi Jinping a anunțat că țara nu va mai construi noi proiecte de infrastructură energetică pe bază de cărbune în străinătate. Angajamentul său marchează o schimbare în politica sa din ultimii ani, care s-a concentrat în jurul inițiativei extinse de infrastructură cunoscută drept „Belt and Road” (Noul Drum al Mătăsii).
La Adunarea Generală de la New York, liderul de la Beijing a adăugat că China va crește, de asemenea, ajutorul financiar pentru proiecte energetice din surse regenerabile și care au o cantitate scăzută de emisii de carbon.
Raportul UNEP a constatat că cele mai mari economii din lume au alocat mai mult de 300 de miliarde de dolari în noi fonduri destinate activităților pe bază de combustibili fosili de la debutul pandemiei de Covid-19, o sumă care reprezintă mai mult decât au investit în alternative de energie curată.
„Aceste date arată că utilizarea cei trei combustibili - cărbune, petrol și gaze – trebuia să fi început practic să scadă din 2020, pentru ca lumea să rămână angajată către o cale care să îi permită să limiteze încălzirea globală pe termen lung la 1,5 grade Celsius”, a declarat Ploy Achakulwisut, autorul principal al raportului UNEP și cercetător climatic la Institutul pentru Mediu din Stockholm. Acesta a mai spus că „investițiile în combustibili fosili amână acțiunea și îngreunează capacitatea de combatere a problemelor de mediu”.
