Pe aceeași temă
„Am făcut solicitarea astăzi și nu în urmă cu câteva luni pentru că atunci nu am avut posibilitatea să evaluăm necesitățile exacte”, a motivat întârzierea acestei cereri ministrul grec al imigrației, Yanis Mouzales, citat de Agerpres, care preia EFE.
Mecanismul este folosit pentru oferirea de asistență țărilor afectate de catastrofe naturale și dezastre umanitare.
Odată decisă activarea acestuia, statele vor transmite executivului comunitar cu ce pot contribui, iar Comisia va informa Grecia cu privire la ajutorul disponibil, urmând ca apoi guvernul de la Atena să decidă asupra ajutorului la care va apela și va intra în contact direct cu statele ce furnizează acest ajutor.
Conform oficialului grec, pentru gestionarea afluxului de migranți autoritățile de la Atena au nevoie în special de autobuze, ambulanțe, generatoare de electricitate, corturi, pături și de îmbrăcăminte pentru iarnă.
Aceste echipamente sunt destinate taberelor de refugiați din așa-numitele hotspoturi, unde migranții vor fi înregistrați și apoi separați în imigranți economici - care în mod normal ar trebui repatriați în țările lor - și refugiați care vor fi redistribuiți către statele Uniunii Europene conform planului de cote obligatorii.
Atena acuză Ungaria că a cerut suspendarea Greciei din Schengen
Referindu-se la informațiile despre posibila suspendare a Greciei din spațiul Schengen, ministrul Yanis Mouzales a declarat că această inițiativă nu a venit din partea Comisiei Europene, ci de la 'unele state membre, precum Ungaria, care tratează refugiații așa cum știm cu toții', scrie Agerpres.
Dar el a criticat și Uniunea Europeană în ansamblu, reproșându-i că nu a sprijinit suficient Grecia pentru a gestiona valul de migranți, menționând că din cei 1.600 de agenți Frontex (Agenția europeană pentru supravegherea frontierelor) solicitați de Grecia au fost trimiși numai 40.
Oficialul grec a insistat că este nevoie de aceștia la frontierele maritime ale Greciei, nu la cea terestră cu Macedonia, unde sunt blocați peste 1.500 de migranți veniți din alte țări decât Siria, Irak și Afganistan, cărora autoritățile macedonene le-au refuzat intrarea întrucât au puține șanse să primească azil în Europa.
Migranții care ajung în Grecia pornesc din Turcia, traversând cu bărci pneumatice o porțiune din Marea Egee, și debarcă în insulele grecești. Cei mai mulți trec prin insula Lesbos, situată la circa 20 de kilometri de coastele Turciei, iar de acolo sunt transportați organizat de autoritățile grecești cu feriboturile către portul Pireu, la Atena, și apoi către granița cu Macedonia, de unde își continuă călătoria prin Europa pe așa-numita rută a Balcanilor, destinația preferată a celor mai mulți fiind Germania.
Guvernul grec a fost adesea acuzat că nu își protejează granițele și că ajută migranții să ajungă mai departe în Europa, mai ales că, în conformitate cu regulamentul de la Dublin (ce reglementează examinarea cererilor de azil în Europa), refugiații trebuie să ceară azil în prima țară unde ajung în spațiul comunitar.
În intervenția sa de joi, ministrul Yanis Mouzales a susținut că țara sa nu poate opri migranții sosiți pe mare, pentru că acest lucru ar însemna să-i 'înece'.
Activarea mecanismului european de protecție civilă a fost cerută și de Ungaria în luna septembrie, tot din cauza valului de migranți.
