Pe aceeași temă
In acest context, aliatii NATO au decis, miercuri seara, sa se alature coalitiei internationale de combatere a Statului Islamic, condusa in acest moment de catre Statele Unite, si este de asteptat ca decizia sa fie anuntata in mod oficial la reuniunea de la Bruxelles.
Sedinta de azi nu este un summit in adevaratul sens al cuvantului, fiind anuntata ca o reuniune a sefilor de stat si de guvern din tarile membre NATO la un dineu de lucru, pentru a face o evaluare a implementarii deciziilor luate la Varsovia, in 2016, pentru a inaugura noului sediu al Aliantei, din Bruxelles, si pentru a primi Muntenegru ca membru oficial al NATO.
Reuniunea va fi si un puternic semnal politic, fiind pentru prima data cand presedintele SUA, Donald Trump, si presedintele Frantei, Emmanuel Macron, vor participa la o astfel de intalnire.
"Va fi si un prilej pentru a se sublinia valorile pe care se fundamenteaza Alianta Nord-Atlantica - unitate, solidaritate, coeziune intre state", potrivit purtatorului de cuvant al presedintelui Klaus Iohannis, Madalina Dobrovolschi.
Articolului 5, apararea colectiva
Inainte de reuniunea propriu-zisa, la Bruxelles va fi preluat in gestiune noul sediu NATO, aflat peste drum de actualul Cartier General.
Noua constructie nu este definitivata in proportie de 100%, insa va putea fi organizata o ceremonie cu aceasta ocazie.
Odata cu inaugurarea noului sediu, vor fi dezvelite si doua monumente: unul dedicat Articolului 5, privind apararea colectiva, invocat in premiera in 2001, dupa atacurile din 11 septembrie, si unul dedicat Zidului Berlinului.
Mesajul lui Trump
Un moment asteptat de catre toti participantii la reuniune va fi mesajul transmis de noul presedinte al SUA, Donald Trump.
In campania sa din 2016, Trump a declarat ca NATO este o organizatie depasita si perimata, pentru ca, in aceasta primavara, odata cu vizia secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la Washington, sa aiba o intoarcere de 180 de grade in discursul sau, afirmand ca Alianta nu se mai afla in acea situatie.
Principala ingrijorare a aliatilor americani este referitoare la alocarile de fonduri pentru Aparare in randul membrilor NATO (distribuirea eforturilor si responsabilitatilor in cadrul Aliantei, respectiv "burden-sharing"). Aceasta este o ingrijorare mai veche a SUA, inca din vremea Administratiei Obama, si sustinuta inclusiv de catre Partidul Democrat, insa tema a fost promovata mult mai activ si vocal de catre actuala administratie republicana.
Conflictul principal al lui Trump este cu Germania si cu Angela Merkel, oficialii americani considerand ca Berlinul si-ar permite cheltuieli sporite in Aparare, avand in vedere situatia economica favorabila, insa raspunsul Germaniei a fost pana acum evaziv.
Potrivit unor surse oficiale, liderii NATO se asteapta insa la un mesaj pozitiv al presedintelui Trump cu aceasta ocazie, in special in discursul sau cu ocazia dezvelirii monumentului dedicat Articolului 5, ai caror beneficiari au fost SUA in 2001.
Mesajul lui Iohannis la Bruxelles
Romania va avea la summit-ul NATO un mesaj clar pe aceasta tema, tara noastra fiind printre putinele care au ajuns la un procent de 2% din PIB pentru Aparare, incepand cu 2017, in timp ce restul statelor sunt asteptate sa vina cu un program precis privind intentiile in Aparare pana in 2024 (asa cum s-a convenit la summit-ul din Tara Galilor, din 2014).
Surse oficiale au declarat, pentru News.ro, ca Romania, fiind in acest grup restrans de state care au atins obiectivul, va sublinia in cadrul dineului de lucru acest fapt si va evidentia statutul sau de contributor relevant si responsabil la NATO, care isi respecta angajamentele.
Pe langa alocarea a 2% din PIB, Romania va sublinia si participarea la Resolute Support Mission din Afganistan, ca al patrulea contributor ca importanta, dar si gazduirea componentei scutului antiracheta de la Deveselu.
Pentru Romania, un punct important va fi si cel legat de prezenta la Marea Neagra, insa nu sunt asteptate noi decizii in acest cadru. La reuniune, Klaus Iohannis va nota insa ca au fost facute progrese semnificative in implementarea deciziilor de la Varsovia in cazul prezentei inaintate de la Marea Neagra, precum si prin atingerea capacitatii initiale a Brigazii Multinationale de la Craiova.
Un alt element important pentru tara noastra este legat de exercitiile NATO care vor avea loc in estul Europei in acest an, in special exercitiul Saber Guardian 2017, care va implica Romania, pe al carei teritoriu vor fi desfasurati 30.000 de soldati aliati in luna iulie. Tot in 2017 Romania va gazdui si exercitiul Fortei NATO de Reactie Foarte Rapida.
Romania va continua sa avanseze ideea echilibrului intre flancul estic si flancul sudic in ceea ce priveste atentia NATO in Europa, fapt subliniat in mai multe randuri si public de catre presedintele Klaus Iohannis.
Presedintele va cere la Bruxelles si mentinerea unitatii aliantei in ceea ce priveste pozitia fata de Rusia, potrivit unor surse oficiale. In acest caz, este de asteptat ca NATO sa reitereze ca Alianta va continua politica actuala, de descurajare si aparare, dar si aratand disponibilitate de dialog, in conditii de reciprocitate.
Liderii militari ai SUA au insistat, in luarile publice de cuvant, ca Rusia sa devina si mult mai transparenta in exercitiile militare pe care le desfasoara, asa cum este si NATO. In acest moment, Rusia nu prezinta public detalii despre exercitiile desfasurate, unele dintre ele fiind chiar la granita vestica a Federatiei, in apropierea unor zone in care si NATO desfasoara exercitii.
Rusia si ocoleste tratatele internationale care reglementeaza aceste exercitii, unde se precizeaza ca depasirea unui anumit numar de trupe dislocate conduce la obligativitatea transparentei in exercitii, prin desfasurarea mai multor exercitii separate, insa sub aceeasi umbrela.
Un punct sensibil al discutiilor se va referi la dimensiunea antiterorista. Si in acest caz, SUA este in postura de a solicita mai multa implicare din partea NATO, la nivel de alianta, Donald Trump sustinand in repetate randuri ca Alianta trebuie sa faca mai multe in lupta de combatere a terorismului islamist.
De asemenea, secretarul de Stat american spunea ca se asteapta ca Alianta sa adere la coalitia internationala, in ciuda reticentei exprimata de mai multi lideri ai NATO cu privire la tararea intr-un nou conflict din Siria si Irak.
Stat Islamic
In acest context, miercuri seara aliatii NATO au decis sa se alature coalitiei internationale de combatere a Statului Islamic, care este condusa in acest moment de catre Statele Unite, potrivit unor surse diplomatice citate de AFP. "Ambasadorii NATO au decis in aceasta seara un plan de actiune cu privire la terorism pentru summit. Acest plan include si aderarea NATO la coalitia globala impotriva Statului Islamic", a declarat un diplomat de la Bruxelles.
Este de asteptat ca aceasta decizie, care ar insemna o extindere a programului de supraveghere aeriana AWACS, ce sprijina in mod curent operatiunile Statului Islamic din Siria si Irak, sa fie anuntata oficial de liderii NATO la reuniunea de la Bruxelles.
Alaturarea NATO, la nivel de Alianta, la aceasta coalitie este mai mult un gest simbolic, avand in vedere ca majoritatea statelor membre sunt deja participante in aceasta coalitie. Important pentru SUA este insa si cresterea gradului de implicare a Aliantei in activitatile impotriva terorismului, insa multe state membre au avut pozitionari publice in care au subliniat ca NATO este foarte activa in acest domeniu si nu poate fi acuzata de lipsa de implicare.
Pe aceeasi tema, un subiect care ar putea fi ridicat ar fi cel al implicarii NATO, ca Alianta, in Irak, avand in vedere ca fortele coalitiei se asteapta ca armata irakiana sa elibereze Mosul in scurt timp, ultima reduta a Statului Islamic in regiune.
Dupa ce Irakul va fi eliberat, va ramane intrebarea cine va asigura eforturile de instruire si asigurare a pacii in continuare, SUA dorind ca NATO sa isi asume un rol activ in aceasta privinta.
Muntenegru - NATO
Pe agenda se afla si includerea Muntenegru in NATO, dupa ce toate parlamentele nationale au ratificat aderarea tarii balcanice, insa ea va deveni oficiala abia in iunie, din cauza legilor din Olanda, care prevad un termen tampon de la ratificare la intrarea in vigoare. Cu toate acestea, Muntenegru va avea un loc la masa reuniunii NATO de joi.
Sedinta de la Bruxelles se va finaliza cu un document semnat de toate statele membre, cu concluzii ale intalnirii. Va fi, foarte posibil, stabilita si o noua data a viitorului summit deplin al NATO.
