Pe aceeași temă
Cei șase judecători conservatori au decis, împotriva opiniei a trei liberali-progresiști, că procedurile de admitere în universități bazate pe culoarea pielii sau originea etnică a candidaților sunt neconstituționale.
Multe universități „au considerat, în mod eronat, că la baza identității unei persoane nu stau testele sale, competențele pe care le-a dobândit sau lecțiile pe care le-a învățat, ci culoarea pielii sale. Istoria noastră constituțională nu tolerează acest lucru”, a scris magistratul John Roberts în numele majorității.
„Cu alte cuvinte, studentul trebuie să fie tratat pe baza experiențelor sale individuale, dar nu pe baza rasei”, a adăugat el.
După mișcarea pentru drepturile civile din anii 1960, o serie de universități foarte selective au introdus criterii rasiale și etnice în procedurile lor de admitere, pentru a corecta inegalitățile provenite din trecutul segregaționist al Statelor Unite.
Aceste politici, cunoscute sub numele de „discriminare pozitivă”, au contribuit la creșterea proporției de studenți de culoare, hispanici și nativi americani, dar au fost întotdeauna puternic criticate în cercurile conservatoare, care le consideră opace și le consideră un „rasism inversat”.
Curtea Supremă s-a pronunțat în mai multe rânduri împotriva cotelor începând din 1978, dar a autorizat întotdeauna universitățile să țină cont, printre altele, de criterii rasiale.
Până în prezent, ea a considerat „legitimă” căutarea unei mai mari diversități în campusuri, chiar dacă aceasta înseamnă încălcarea principiului egalității între toți cetățenii americani.
Decizia Curții Supreme a stârnit un cor de aplauze din partea dreptei. „Este o zi mare pentru America”, „ne întoarcem la un sistem bazat pe merit”, a scris fostul președinte republican Donald Trump pe rețeaua sa de socializare Truth Social, artizanul acestei răsturnări de situație, întrucât a revizuit radical Curtea în timpul mandatului său.
În schimb, liderul democraților din Senat, Chuck Schumer, a denunțat o „decizie eronată” care „pune un obstacol gigantic în calea unei mai mari justiții rasiale”.
Mai temperat, Barack Obama, primul președinte de culoare al Statelor Unite, a subliniat că „discriminarea pozitivă nu a fost niciodată un răspuns complet la necesitatea de a construi o societate mai echitabilă”. Dar ea „ne-a dat șansa de a arăta că merităm mai mult decât un loc la masă”, a adăugat el pe Twitter.
Cele mai puternice critici au venit chiar din interiorul Curții, ai cărei trei judecători progresiști și-au consemnat în scris dezacordul profund cu colegii lor judecători.
„Șase membri nealeși ai majorității au răsturnat status quo-ul pe baza preferințelor lor politice”, a scris Sonia Sotomayor, numită la Curtea Supremă de către fostul președinte Barack Obama. Aceștia au preferat „să pună un capac pe o societate în care problema rasială contează și va continua să conteze”.
Este adevărat că se permite universităților să țină cont de „experiențele personale” ale candidaților și de impactul culorii pielii asupra carierei lor, dar acest lucru echivalează cu „a da un porc cu ruj”, a afirmat ea
