Pe aceeași temă
În hotărârea redactată de președintele Curții Supreme, John Roberts, se arată că Legea Aerului Curat (adoptată în 1970) nu poate oferi Agenției de Protecție a Mediului (Environmental Protection Agency – EPA) puterea extinsă în reglementarea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru centralele aflate deja în funcțiune.
Opinia majorității conservatoare a Curții Supreme este că „o decizie de o asemenea amploare și consecințe revine Congresului însuși sau unei agenții care acționează în temeiul unei delegații exprese acordate de acest organism reprezentativ”.
Judecătorii conservatori au adăugat că se îndoiesc că Congresul american a intenționat în 1970, când a votat Legea Aerului Curat, să delege dreptul de a reglementa „câtă energie generată pe bază de cărbune ar trebui să mai existe în următoarele decenii către orice agenție administrativă”.
Astfel, hotărârea nu contestă stabilirea de limite pentru emisiile de carbon, măsură pe care o consideră a fi „o soluţie adecvată crizei actuale”, ci neagă competenţa EPA de a reglementa la acest capitol în baza legii Aerului Curat, care a fost adoptată cu decenii în urmă.
Cei trei judecători progresişti ai Curţii Supreme a SUA au emis o opinie divergentă în care consideră că instanţa supremă a SUA „lipseşte EPA de prerogativele pe care i le-a conferit Congresul pentru a răspunde celei mai mari provocări medio-ambientale actuale”.
În opinia divergentă a celor trei judecători progresiști, scrisă de judecătorul Elena Kagan, se arată că EPA are autoritatea de a reglementa emisiile poluante ale „surselor staționare”, dăunătoare sănătății populației, adăugând că reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră a fost „o parte necesară a oricărei abordări eficiente pentru abordarea schimbărilor climatice”.
„Această instanță a obstrucționat efortul EPA de la început”, a scris Kagan. „Limitele pe care majoritatea le pune acum autorității EPA nu corespund cu legea adoptată de Congres”.
După cum relatează Financial Times, cazul a ajuns în atenția Curții Supreme datorită dezacordului privind cât de mult ar trebui să i se permită EPA să interpreteze secțiuni din Legea Aerului Curat din 1970, în special articolele care se referă la impunerea de limitări emisiilor pentru electrocentrale.
Denumit „Virginia de Vest vs. EPA”, cazul a fost introdus de mai mulți procurori generali republicani împreună cu reprezentanți ai industriei cărbunelui. Argumentul lor se concentrează pe o reglementare care nu a intrat niciodată în vigoare: o propunere din epoca Obama cunoscută sub numele de Clean Power Plan, care ar fi impus ca centralele electrice să reducă cu 32% până în 2030 emisiile de carbon față de nivelurile din 2005 . Curtea Supremă a suspendat aplicarea reglementării în 2016.
Această reglementare a fost ulterior anulată de administrația Trump în favoarea propriei reglementări privind energia curată la prețuri accesibile, concepută pentru a sprijini industria cărbunelui. La rândul ei această reglementare a administrației Trump a fost anulată de Curtea de Apel anul trecut.
Contestând hotărârea luată de instanța inferioară împotriva regulamentului lui Trump la Curtea Supremă, Virginia de Vest a susținut că Planul de energie curată din epoca Obama s-a bazat pe o interpretare prea largă a Legii pentru Aer Curat și a dat EPA o putere nelimitată cu posibilitatea de „transformare a industriei”.
Virginia de Vest a susținut că interpretarea legii de către instanța inferioară a acordat EPA „putere nelimitată” de a emite regulamente importante care ar remodela sistemul energetic al SUA și ar decarboniza sectoarele economiei. A mai susținut că EPA ar trebui să aibă o autoritate foarte limitată de a reglementa emisiile în interiorul „gardului” centralelor electrice și nu poate impune măsuri radicale la nivelul întregii industrii, cum ar fi tranzacționarea certificatelor de carbon sau arderea în comun a biomasei.
Liderul democraţilor din Senatul SUA, Chuck Schumer, a criticat decizia Curţii, echivalând-o cu cea care a eliminat dreptul la avort, şi a susţinut că ea „va cauza mult mai multe decese evitabile – în acest caz ca urmare a creşterii poluării”.
Dick Durbin, senator democrat, consideră că decizia este „un pas periculos înapoi și ne amenință aerul și planeta noastră”, adăugând că „creează un precedent tulburător atât pentru ceea ce înseamnă protejarea sănătății publice, cât și a agențiilor de reglementare federale care trebuie să protejeze sănătatea publică”.
În schimb, liderul republican din Senat, Mitch McConnell, a apreciat că această decizie ”redă puterea cetăţenilor”, argumentul similar pe care l-a avansat în sprijinirea deciziei privind avortul, care nu interzice întreruperile de sarcină, ci acordă statelor federale americane competenţa de a reglementa la acest capitol.
În acest timp, ambiţioasa politică de mediu a preşedintelui democrat Joe Biden este deja de şase în luni suspendantă, după ce doi senatori democrați au împiedicat aprobarea planului ”Build Back Better” în cadrul căruia administraţia sa intenţionează să aloce miliarde de dolari pentru combaterea schimbărilor climatice.
