Pe aceeași temă
Trump l-a primit vineri la Casa Albă pe generalul Kim Yong Chol, un înalt oficial de la Phenian, care i-a înmânat preşedintelui american o scrisoare din partea conducătorului Coreei de Nord, Kim Jong Un, transmite Agerpres.
La conferinţa de presă de după eveniment, Trump şi-a exprimat convingerea că nord-coreenii doresc denuclearizarea. El a susţinut că nu a deschis încă scrisoarea de la Kim şi că Washingtonul are pregătite sute de noi sancţiuni împotriva Coreei de Nord, dar a convenit cu emisarul de la Phenian să nu le implementeze imediat. Preşedintele a declarat că nu s-a discutat şi despre drepturile omului sub actualul regim nord-coreean şi că transformarea este posibilă cu Kim Jong Un la conducere.
Kim Yong Chol, unul din colaboratorii cei mai apropiaţi ai lui Kim Jong Un, se afla pe lista neagră a Statelor Unite înainte de negocierile privind summitul americano-nord-coreean. El este oficialul cu rangul cel ai înalt din Coreea de Nord care poartă discuţii la Casa Albă după anul 2000, când un eveniment similar a avut loc în timpul preşedinţiei lui Bill Clinton.
Agenda discuțiilor (sinteză G4Media.ro)
Întâlnirea istorică dintre Donald Trump și Kim Jong-un ar fi prima dintre liderii american și nord-coreean. După decenii de tensiuni uriaşe în Peninsula Coreeană legate de programul nuclear al Phenianului şi după câteva luni în care au schimbat ameninţări şi insulte, Kim și Trump au fost de acord să se întâlnească în Singapore. Atunci când a fost anunţat, summitul a fost numit “întâlnirea secolului,” fiind oglinda fidelă a felului în care preşedintele american – fost om de afaceri – preferă să acţioneze: întâlniri faţă în faţă, în lumina reflectoarelor şi a flash-urilor aparatelor de fotografiat, în care poate discuta direct cu interlocutorul său.
Ce va fi pe agenda discuţiilor? În acest moment, întâlnirea dintre preşedinţii Trump şi Kim este aşadar reconfirmată. Aceasta, atenţie, nu înseamnă neapărat că ea va şi avea loc. Aşa cum am mai scris, nimic nu este clar în ceea ce priveşte nordul comunist, iar o răsturnare de situaţie este posibilă în orice moment. Dacă întâlnirea va avea, totuşi, loc, să încercăm să anticipăm câteva dintre subiectele de discuţie şi care va fi rezultatul negocierilor.
Denuclearizarea. Fără îndoială, este cel mai important dosar. Casa Albă a repetat constant că strategia ei este “denuclearizarea completă, verificabilă și ireversibilă” a Coreei de Nord. Mike Pompeo a vorbit recent de mesajul pe care i l-a transmis lui Kim Jong-un în timpul unei vizite făcute la Phenian: “Am avut o declarație de misiune clară de la președintele Trump. Când am plecat, Kim Jong-un a înțeles misiunea exact așa cum am descris-o astăzi.”
Consilierul de securitate John Bolton a spus recent că președintele Trump nu se va întâlni cu Kim Jong-un decât dacă liderul nord-coreean este de acord să renunțe la întreg programul de arme nucleare dezvoltat de țara sa. New York Times a scris, de altfel, că Statele Unite ar fi cerut regimului de la Phenian un calendar imediat privind renunţarea la programul său nuclear, fără însă ca ţara comunistă să avanseze vreo dată concretă privind arsenalul nuclear.
Nimeni nu ştie însă care este atitudinea liderului comunist în această chestiune delicată. Kim Jong-un a declarat – inclusiv în timpul întâlnirii-surpriză pe care a avut-o cu preşdintele sud-coreean Moon Jae-in la sfârşitul săptămânii trecute – că este determinat să “denuclearizeze” ţara sa într-o anumită formă, dar nu se ştie exact ce înţelege el prin acest lucru şi dacă este dispus să renunţe complet la armele atomice. Vorbind despre scrisoarea pe care Kim i-a trimis-o vineri lui Trump, Wall Street Journal a afirmat că liderul comunist și-a exprimat, în mod repetat, interesul de a se întâlni cu liderul american, fără a menţiona însă nicio concesie în ceea ce privește denuclearizarea şi fără să facă vreo amenințare la adresa Statelor Unite. Kim a vorbit însă în trecut de obţinerea de garanţii de securitate din partea americanilor, care să asigure integritatea regimului său.
Trump a ţinut şi el să-şi exprime rezervele faţă de un posibil acord privind denuclearizarea, afirmând că, în urma summit-ului, “nu se va semna nimic” legat de ambiţiile nucleare ale nordului, dar că va “începe un proces” prin care Kim Jong-un va fi convins să elimine acest program. Nu este exclus ca, în acelaşi context, Statele Unite să abordeze şi subiectul rachetelor balistice nord-coreene care ameninţă oraşele americane.
Experţii afirmă că, dacă americanii vor obţine de la Kim denuclearizarea completă a ţării sale, procesul va fi extrem de lung. Se estimează că ar fi nevoie de cel puţin 15 ani pentru a distruge întregul arsenal nuclear al statului comunist.
Sancţiunile împotriva Coreei de Nord. Chestiunea este legată tot de subiectul denuclearizării. Unii experţi sunt convinşi că – deşi e greu de crezut – Trump ar putea să facă unele concesii, inclusiv să renunţe la a cere denuclearizarea completă a Phenianului şi să nu urmărească “modelul libian din 2003” de renunţare la programul nuclear, care s-a dovedit în final fatal pentru Moammar Gaddafi.
Vineri, preşedintele Trump nu s-a angajat să înlăture sancțiunile economice aplicate Coreei de Nord, pe care Phenianul le dorește eliminate de către Statele Unite și aliații săi. “Aștept cu nerăbdare ziua în care pot ridica sancțiunile impuse Coreei de Nord,” a spus Trump. El a menționat, de asemenea, că Administraţia sa a pregătit sancțiuni suplimentare , care nu vor fi aplicate decât dacă “negocierile vor eşua.”
La rândul său, în schimbul renunţării la o parte din programul nuclear, Kim ar putea cere avantaje economice imediate. Aşa cum a declarat recent pentru G4Media.ro directorul executiv al Committee for Human Rights in North Korea (HRNK) din Washington, D.C., Greg Scărlătoiu, unul dintre cei mai avizaţi experţi în chestiuni legate de peninsula coreeană: “pentru moment, Kim va cere slăbirea și diminuarea sancțiunilor împotriva Coreei de Nord. Kim este disperat să reia “cooperarea economică” cu Coreea de Sud, inclusiv relansarea Complexului Industrial Kaesong, care aducea regimului 120 de milioane de dolari pe an.”
Americanii ar putea folosi strategia ajutorului economic pentru a obţine concesii nucleare din partea lui Kim. Casa Albă a vorbit constant de acest lucru, iar președintele Trump s-a oferit să ajute la reconstruirea economiei nordului, dacă regimul de la Phenian își va distruge arsenalul nuclear. El a spus în urmă cu câteva săptămâni că, pentru binele său, liderul nord-coreean ar trebui să facă o înțelegere pentru a scăpa de armele nucleare în schimbul oportunităților economice. “Îi vom garanta securitatea. Va fi în siguranță, va fi fericit, țara sa va fi bogată, țara sa va fi harnică și foarte prosperă.”
Drepturile omului. O chestiune spinoasă. Potrivit informaţiilor, în jur de 120.000 de bărbaţi, femei şi copii sunt închişi în lagărele pentru prizonieri politici din Coreea de Nord. Asociaţiile pentru apărarea drepturilor omului critică constant regimul de la Phenian pentru condiţiile inumane din aceste lagăre şi pentru modul brutal în care ţara comunistă îşi tratează cetăţenii. Poporul nord-coreean trăieşte în condiții dramatice, izolat aproape complet de exterior și fără ajutoare din afară. “Coreea de Nord este un imens lagăr pentru majoritatea populaţiei. Supravegherea şi opresiunea sunt absolut sufocante. Situaţia economică continuă să fie gravă,” a apreciat Greg Scărlătoiu.
Nu se ştie deocamdată dacă acest subiect se va afla pe agenda discuţiilor, căci simpla lui menţiune – deşi necesară din punct de vedere moral – ar putea irita delegaţia nord-coreeană şi ar putea determina retragerea acesteia de la negocieri.
Războiul din Coreea. Una dintre temele abordate vineri de Trump cu oficialii nord-coreeni a fost un posibil tratat de pace între Coreea de Nord și Coreea de Sud. Din punct de vedere tehnic, conflictul dintre cele două Coreei este încă în desfășurare, căci acordul din 1953 care a pus capăt ostilităţilor din peninsulă a fost un tratat de armistițiu și nu un tratat de pace (războiul a început la 25 iunie 1950, când Coreea de Nord a invadat Coreea de Sud). În ultima jumătate de secol, zona demilitarizată care se întinde pe 250 de kilometri în Peninsula Coreeană a fost unul dintre locurile cele mai fortificate și militarizate de pe glob. Cu milioane de militari înarmaţi până-n dinţi, cu numeroase mine și vehicule blindate gata de luptă de fiecare parte, Războiul Rece nu s-a terminat nici acum în Coreea. Un acord de pace care să pună oficial capăt războiului este crucial.
Cel mai probabil, subiectul se va afla pe agenda negocierilor din Singapore. Deoarece Seulul este direct interesat de acest subiect, nu este exclus ca preşedintele Moon să fie şi el prezent la masa de discuţii. În acest context, obţinerea unui acord din partea lui Kim în această chestiune ar fi o realizare uriaşă nu doar pentru Trump, ci şi pentru liderul de la Seul. Ar fi nu doar o realizare istorică la 65 de ani de la sfârşitul ostilităţilor, ci şi una personală: Moon este fiul unor refugiaţi nord-coreeni, fugiţi în sud la bordul unei nave ONU.
Concluzia pe care o putem desprinde este că trebuie să fim rezervaţi. Dacă va avea loc, nu trebuie să ne aşteptăm ca întâlnirea dintre Kim şi Trump să se finalizeze cu semnarea vreunui acord semnificativ sau cu rezultate spectaculoase imediate. E adevărat, întâlnirea va reprezenta una dintre cele mai semnificative mişcări de politică externă făcută de vreun preşedinte american în ultimele decenii şi un gest de deschidere neobişnuit venit din partea regimului izolat de la Phenian. Pentru moment însă, putem afirma că summit-ul din Singapore va fi doar primul pas dintr-un proces complicat şi de durată. Cel mai probabil, vom fi martorii unui moment istoric, marcat de oportunităţi de imagine multiple şi de speranţa că, odată gheaţa spartă, lucrurile vor evolua pe o direcţie pozitivă.
Surse: BBC, Washington Post, Vox, FoxNews, Wall Street Journal, New York Times
