Pe aceeași temă
La inceputul lunii ianuarie, parlamentul turc a decis prelungirea starii de urgenta pentru mai mult de trei luni, pana in data de 20 aprilie.
Presedintele Erdogan declarase ca vrea ca starea de urgenta impusa dupa lovitura de stat din iulie sa fie prelungita si mai mult pentru ca autoritatile sa poata eradica amenintarile reprezentate de cei vinovati pentru aceasta tentativa de lovitura de stat si de militantii kurzi care-si continua atacurile contra statului turc.
Presedintele a sugerat ca ar fi nevoie de mai mult de un an pentru ca aceste actiuni sa fie duse la capat.
Mai mult de 100 000 de persoane din armata, politie, sistemul judiciar si alte servicii civile au fost concediate sau suspendate in urma loviturii de stat esuate din iulie, aproximativ 40 000 de persoane fiind arestate pentru rolul pe care l-ar fi avut in organizarea acestor evenimente. 20 de posturi de radio si de televiziune au fost inchise fiind acuzate ca fac "propaganda terorista". Mai multi directori ai unor ziare de opozitie au fost arestati.
Tarile occidentale au ridicat semne de intrebare in privinta modului in care aceste suspendari si arestari au avut loc, considerand ca Erdogan utilizeaza lovitura de stat esuata pentru a-i scoate din joc pe toti disidentii si a-si intensifica actiunile contra militantilor kurzi.
Parlamentul European a votat acum cateva saptamani suspendarea negocierilor pentru aderarea Turciei la UE, aceasta fiind cea mai dura masura pe care UE a luat-o ca raspuns la epurarile care au avut loc in Turcia in urma loviturii de stat esuate.
Turcia a cerut SUA sa-l extradeze pe Gulen, pentru a putea fi judecat pentru presupusa organizare a lovitura de stat din iulie. Gulen, autoexilat in Pennsylvania, neaga orice implicare in evenimentele din iulie.