Europa judeca regimurile totalitare

Declaratia de la Praga privind constiinta morala europeana si comunismul

3 iunie 2008, Praga, Senatul Parlamentului Republicii Cehe

Avand in vedere viitorul demn si democratic al Eu­ro­pei noastre comune si tinand cont ca:

- societatile care-si neglijeaza trecutul nu au viitor;

- Europa nu va fi unita atata timp cat nu va fi capabila sa aiba o istorie comuna, sa recunoasca nazismul si co­mu­nismul ca pe o mostenire comuna si sa initieze o dez­ba­tere corecta si completa asupra crimelor comise de toa­te regimurile totalitare in secolul trecut;

- ideologia comunista este direct responsabila pen­tru crime impotriva umanitatii;

- o constiinta mutilata de trecutul comunist reprezinta o povara apasatoare atat pentru viitorul Europei, cat si pen­tru copiii nostri;

- diferitele perceptii ale trecutului comunist ar putea sa imparta inca Europa in "Vest" si "Est";

- integrarea europeana a venit ca un raspuns direct la razboaiele si violenta provocate de sistemele de tip to­ta­litar de pe continent;

- crimele impotriva umanitatii comise de regimurile co­muniste de pe continent trebuie facute cunoscute tu­tu­ror europenilor, in aceeasi masura in care au fost dez­va­lui­te crimele comise de regimurile naziste;

- exista asemanari substantiale intre nazism si co­mu­nism in ceea ce priveste caracterul lor oribil, infricosator si crimele impotriva umanitatii;

- crimele comunismului trebuie inca stabilite si ju­de­ca­te din punct de vedere legal, moral, politic si istoric;

- crimele au fost justificate in numele teoriei luptei de cla­sa si a principiului dictaturii "proletariatului", folosind te­roarea ca metoda de perpetuare a dictaturii;

- ideologia comunista a fost folosita ca unealta in mainile ctitorilor de imperii din Europa si Asia pentru a-si atin­ge telurile expansioniste;

- multi dintre cei care au comis crime in numele co­mu­nismului nu au fost adusi in fata justitiei, iar victimele aces­tora nu au fost recompensate;

- punerea la dispozitie a unor informatii obiective si com­plete despre trecutul totalitar comunist, care sa duca la o mai buna intelegere a acestuia, este o conditie im­perios necesara pentru o viitoare integrare reala a tu­tu­ror statelor europene;

- o reconciliere finala a popoarelor Europei nu este po­sibila fara un efort sustinut de stabilire a adevarului si restaurare a memoriei;

- trecutul comunist al Europei trebuie aprofundat atat in mediul academic, cat si in randul opiniei publice, iar generatiile viitoare ar trebui sa aiba acces la informatii pri­vind comunismul;

- mai exista doar cateva regimuri totalitare comuniste in diverse parti ale globului si, cu toate acestea, ele con­tro­leaza aproximativ o cincime din populatia mondiala, continuand sa comita crime si sa impuna un pret foarte mare asupra nivelului de trai al populatiei;

- in multe tari, cu toate ca partidele comuniste nu mai sunt la putere, acestea nu s-au dezis inca public de cri­mele comise de regimul comunist si nici nu le-au con­dam­nat;

- Praga este unul dintre locurile care s-au aflat atat sub regimul nazist, cat si sub cel comunist;

- considerand ca milioanele de victime ale comunis­mu­lui, impreuna cu familiile lor, sunt indreptatite sa se bu­cure de dreptate, compasiune, intelegere si recunoas­te­re pentru suferintele prin care au trecut, asa cum vic­timele nazismului au fost recunoscute din punct de ve­de­re moral si politic,

noi, participantii la conferinta de la Praga, intitulata Constiinta morala europeana si comunismul, avand in vedere:

- Rezolutia Parlamentului European din 12 mai 2005, cu prilejul celei de-a 60-a aniversari de la in­­che­ie­rea celui de-al doilea razboi mondial, pe 8 mai 1945,

- Rezolutia 1841 a Adunarii Parlamentare a Con­si­liu­lui Europei din 26 ianuarie 2006,

- Rezolutia Congresului al XVI-lea al Partidului Popu­lar European din 5 februarie 2004, prin care se solicita in­­­fiintarea unui corp independent de experti care sa adune informatii in legatura cu incalcari ale drepturilor omului sub regimul comunist si crearea unui memorial al victi­me­lor comunismului,

- rezolutiile privind crimele comunismului adoptate de o serie de parlamente nationale,

- experienta Comisiei pentru Adevar si Re­con­ci­lie­re din Africa de Sud,

- experienta institutelor de memorie si a memorialelor din Polonia, Germania, Slovacia, Republica Ceha, Sta­te­le Unite si a muzeelor din Lituania, Letonia si Estonia,

- presedintiile prezente si viitoare ale Uniunii Eu­ro­pe­ne si a Consiliului Europei,

- faptul ca in 2009 se vor implini 20 de ani de la pra­bu­sirea comunismului in Europa Centrala si de Est, pre­cum si de la masacrul din Piata Tienanmen din Beijing,

solicitam:

1) ajungerea la un consens in intreaga Europa, astfel in­cat cele doua regimuri totalitare, nazist si comunist, sa fie judecate dupa propriile "merite", distructive prin poli­ti­ci­le lor, si anume: aplicarea sistematica a formelor extre­me de teroare, suprimarea tuturor drepturilor civile si uma­ne, declansarea unor razboaie extrem de agresive si exterminarea sau deportarea unor intregi natiuni sau gru­puri de populatii, ca masura tipica propriei ideologii; ca atare, cele doua regimuri ar trebui considerate princi­pa­lele dezastre cu care s-a confruntat omenirea in se­co­lul XX;

2) recunoasterea faptului ca o mare parte dintre cri­me­le comise in numele comunismului ar trebui consi­de­rate crime impotriva umanitatii care sa reprezinte un sem­nal de alarma pentru generatiile viitoare, la fel cum cri­mele nazismului au fost recunoscute de Tribunalul de la Nürnberg;

3) formularea unei abordari comune privind crimele re­gimurilor totalitare, inter alia cele comuniste, si trezirea unei constiinte europene asupra crimelor comunismului, in scopul definirii unei atitudini comune vizavi de aceste crime;

4) introducerea unei legislatii care sa permita tribu­na­le­lor sa judece si sa condamne crimele comunismului si sa acorde compensatii victimelor acestora;

5) asigurarea principiului tratamentului egal si al non­dis­criminarii pentru victimele tuturor regimurilor totali­ta­re;

6) presiunea europeana si internationala pentru con­dam­narea efectiva a crimelor din trecut ale comu­nis­mu­lui si pentru o lupta eficienta impotriva crimelor care au loc in prezent;

7) recunoasterea comunismului ca o etapa dezas­truoa­sa a istoriei comune europene;

8) acceptarea responsabilitatii paneuropene pentru cri­mele comise de comunism;

9) stabilirea datei de 23 august - data semnarii pac­tu­lui dintre Hitler si Stalin, cunoscut drept Pactul Ribben­trop-Molotov - ca zi comemorativa a victimelor regi­mu­ri­lor nazist si comunist, similara cu ziua de 24 ianuarie, prin care Europa comemoreaza victimele Holocaustului;

10) atitudini responsabile din partea parlamentelor nationale pentru recunoasterea crimelor comunismului drept crime impotriva umanitatii, prin adoptarea unei le­gis­latii corespunzatoare si monitorizarea implementarii acestei legislatii;

11) organizarea unei dezbateri publice privind folo­si­rea in mod eronat a simbolurilor comuniste in scop co­mer­cial si politic;

12) continuarea audierilor Comisiei Europene privind vic­timele regimurilor totalitare;

13) infiintarea, in tarile europene foste comuniste, a unor comisii alcatuite din experti independenti, la nivel na­tional, cu scopul de a aduna informatii privind incalcari ale drepturilor omului sub regimurile comuniste, care sa co­laboreze indeaproape cu o comisie de experti a Con­si­liu­lui Europei;

14) asigurarea unui cadru legal international privind ac­cesul gratuit si neconditionat la arhivele continand in­for­matii despre crimele regimului comunist;

15) infiintarea unui Institut al Memoriei si Constiin­tei Europene care sa reprezinte atat: a) un institut eu­ro­pean de cercetare pentru studierea totalitarismului, care sa dezvolte proiecte stiintifice si educationale si sa ofere sprijin in cooperarea institutelor nationale de cercetare spe­cializate pe studiul experientei totalitarismului, cat si b) un muzeu/memorial paneuropean al victimelor tuturor re­gimurilor totalitare, cu scopul de a comemora aceste victime, dar si de a face cunoscute crimele comise de re­gi­murile totalitare;

16) organizarea unei conferinte internationale avand ca tema crimele comise de regimurile totalitare, cu par­ti­ci­parea reprezentantilor de guverne, parlamente, medii aca­demice, dar si experti si ONG-uri, ale carei rezultate sa fie date publicitatii in intreaga lume;

17) adaptarea si revizuirea manualelor de istorie a Eu­ropei, astfel incat copiii sa invete despre crimele re­gi­mu­lui comunist, asa cum au fost invatati sa constien­ti­ze­ze crimele nazismului;

18) organizarea, de catre toate statele europene, a unei dezbateri ample si aprofundate asupra istoriei si mos­tenirii comuniste;

19) comemorarea, anul viitor, a celei de-a 20-a ani­ver­sari de la caderea Zidului Berlinului si a masacrului din Piata Tienanmen.

Noi, participantii la conferinta de la Praga intitulata Constiinta morala europeana si comunismul, ne adresam tuturor cetatenilor Europei, tuturor institutiilor po­litice, inclusiv guvernelor nationale, parlamentelor, Par­lamentului European, Comisiei Europene, Consi­liu­lui Europei si celorlalte institutii relevante si ii chemam sa imbratiseze ideile si apelurile stipulate in aceasta De­cla­ratie de la Praga si sa le puna in practica prin adop­ta­rea unor politici corespunzatoare.

Václav Havel (fost disident si presedinte al Cehoslovaciei/Cehiei), Joachim Gauck (fost comisar federal al Arhivelor STASI, Germania), Lee Edwards (presedinte, Fundatia Memorialului Victimelor Comunismului, SUA), Göran Lindblad (vicepresedinte al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, membru al Parlamentului, Suedia), Vytautas Landsbergis (membru al Parlamentului European, fost disident si presedinte al Lituaniei), Jana Hybášková (membru al Parlamentului European, Cehia), Christopher Beazley (membru al Parlamentului European, Marea Britanie), Tunne Kelam (membru al Parlamentului European, fost disident, Estonia), Jiří Liška (senator, vicepresedinte al Senatului, Parlamentul Ceh), Martin Mejstřík (senator, Parlamentul Ceh), Jaromír Štětina (senator, Parlamentul Ceh), Emanuelis Zingeris (membru al Parlamentului, Lituania, presedinte, Comisia internationala pentru evalurea crimelor regimurilor de ocupatie nazist si sovietic din Lituania), Tseten Samdup Chhoekyapa (reprezentantul lui Dalai Lama la Geneva, Tibet), Ivonka Survilla (presedinte in exil al Bielorusiei, Canada), Zianon Pazniak (presedinte al Frontului National Popular din Bielorusia, presedinte al Partidului Conservator Crestin Bielorus, SUA), Růžena Krásná (fost prizonier politic, politician, Cehia), Jiří Stránský (fost prizonier politic, scriitor, fost presedinte al PEN-Clubului Ceh), Václav Vaško (fost prizonier politic, diplomat, activist catolic, Cehia), Alexandr Podrabinek (fost disident si prizonier politic, jurnalist, Rusia), Pavel Žáček (director, Institutul pentru Studierea Regimurilor Totalitare, Cehia), Miroslav Lehký (vicedirector, Institutul pentru Studierea Regimurilor Totalitare, Cehia), Łukasz Kamiński (vicedirector, Institutul Memoriei Nationale, Polonia), Michael Kißener (profesor de istorie, Johann Gutenberg University, Mainz, Germania), Eduard Stehlík (istoric, vicedirector, Institutul de Istorie Militara, Cehia), Karel Straka (istoric, Institutul de Istorie Militara, Cehia), Jan Urban (jurnalist, Cehia), Jaroslav Hutka (fost disident, compozitor, Cehia), Lukáš Pachta (politolog si scriitor, Cehia)

Traducere de Cristina Spatarelu