Pe aceeași temă
Alexander Khara este specialist în securitate și politică externă, a lucrat la Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei și este expert al Center for Defense Strategies din Ucraina.
În interviul acordat Spotmedia.ro el arată că dronele rusești care au căzut în Croația și România nu au fost erori tehnice, nu au intrat în spațiul altor țări membre NATO din cauză că cineva a pierdut controlul lor, ci sunt „acțiuni de explorare” a armatei ruse. Iar dacă NATO nu va avea o reacție puternică, Rusia va provoca aceste țări cu altceva avertizează expertul ucrainenan.
În viziunea sa, cererea președintelui ucrainean ca NATO să livreze sisteme de apărare antiaeriană și impunerea unei zone de interdicție a zborurilor deasupra Ucrainei pentru ca rușii să nu mai poată trimite rachete care au ca țintă civilii nu armata ucraineană.
„Putin are două mari ținte: Ucraina și NATO. Vrea să arate că sprijinul tehnic, militar pe care NATO, SUA l-au asigurat Ucrainei a eșuat, că Ucraina e un al doilea Afganistan, în care Vestul bagă mulți bani și armament, dar autoritățile nu îi pot învinge pe talibani”, spune Alexander Khara.
Iar în al doilea rând, „Putin încearcă să submineze unitatea NATO, vrea să arate că aceste garanții ale NATO și în mod special ale SUA nu funcționează, vrea să arate că Articolul 5 nu funcționează.
De aceea, va face tot felul de alte lucruri pentru a provoca NATO, mai ales că NATO insistă că nu va provoca Rusia, americanii sunt prudenți din cauza amenințării nucleare și au decis să nu provoace Rusia. De aceea, Rusia, văzând această poziționare slabă, va încerca să submineze unitatea NATO,” susține expertul ucrainean.
Care e acum situația la Kiev? Am văzut ieri atacul brutal asupra teatrului din Mariupol și un draft pentru un acord de pace, publicat de Financial Times.
Rușii face ceea ce sunt antrenați să facă, distrug țări și manipulează. Ceea ce au făcut în Mariupol e o paralelă istorică cu Guernica, când naziștii și-au propus intenționat să țintească străini, să folosească teroarea contra autorităților.
Rușii sunt, în acest fel, fasciști și, de fapt, Rusia este un stat fascist, nu există în Rusia societate civilă, presă liberă, există doar Putin și camarila. E dureros să văd ce fac în Mariupol, eu sunt originar din Donețk, acum ocupat de Rusia, sunt orașe unde mi-am petrecut copilăria și această brutalitate mă doare personal.
Rusia are trei obiective. Primul este să distrugă cât de mult poate infrastructura militară și civilă, pentru a submina economia ucraineană și capacitatea ca Ucraina să-și restaureze economia, după război.
Pentru asta, folosește teroarea contra celor care apără Ucraina. Rusia încearcă să desemneze batalionul Azov ca fiind nazist, adică batalionul care a oprit invazia rusească, în 2014.
Mariupol este un oraș port, la Marea Azov. Dacă Rusia l-ar fi capturat, în 2014, am fi pierdut accesul la mare, ar fi avansat către Odesa, pentru a lega teritoriile ocupate Crimeea și Transnistria. De aceea, e foarte important să păstrăm Mariupol.
Primul obiectiv al Rusiei, așadar, e să distrugă potențialul economic și militar din Ucraina.
Al doilea obiectiv e să taie accesul Ucrainei la mare. Aproape 80% din comerțul nostru trece prin porturile de la Marea Neagră. Dacă Rusia ar reuși, ar fi o mare lovitură pentru economie.
Al treilea obiectiv al Rusiei e să-l captureze pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și Guvernul, au încercat să facă asta din prima zi, au eșuat și bombardează nediscriminatoriu clădiri și suburbii ale Kievului, au fost trimise grupuri de sabotori încă din decembrie, înainte ca acest război să fie decis de Putin.
Situația nu este promițătoare pentru Rusia, este dificilă pentru Ucraina, dar Rusia a eșuat în a atinge obiectivele tactice și strategice și eșuează în a-și impune obiectivele politice în Ucraina.
Am citit articolul din Financial Times și nu am fost deloc fericit cu posibilitatea ca autoritățile ucrainene să fi discutat măcar o astfel de înțelegere.
Din fericire, autoritățile ucrainene au spus că acela era planul Rusiei, Rusia împinge narativul rusesc, Ucraina nu a agreat punctele din acel document, cum sunt neutralitatea și imposibilitatea bazelor militare străine în Ucraina, de pildă. Folosirea limbii ruse ca a doua limbă oficială, la fel. Eu sunt vorbitor de rusă, sunt bilingv.
Cauza reală a acestui război nu este protejarea vorbitorilor de rusă. Nu de asta au bombardat rușii teatrul și piscina din Mariupol, unde se adăposteau copii și sigur bombardarea Harkivului nu e menită să protejeze vorbitorii de rusă de acolo, ci să-i omoare.
Vedem multă propagandă rusească, dar scopurile sunt altele: distrugerea statalității Ucrainei, păstrarea Ucrainei ca stat tampon între Vest și Rusia.
Nici măcar ca stat tampon, Ucraina nu poate fi neutră, Rusia te vede fie ca inamic al Rusiei, fie ca stat tampon pro-Rusia. Nu e opțiune acceptabilă pentru Ucraina, nu vom renunța la libertatea noastră, la politica internă și externă.
Este brutal, dar militarii noștri au fost capabili să lovească trupele ruse, să le oprească avansul major, chiar și în Donbas, singura reușită majoră a lor a fost să distrugă orașul Mariupol. Nu au cucerit obiective, orașe majore.
Din păcate, mulți experți din Occident încă numesc Donețk și Lugansk ca fiind separatiste pro-ruse. În primul rând, nu sunt separatiste, acolo sunt trupe ruse. Vorbim de opt ani de război cu Rusia acolo.
De ce e importantă închiderea spațiului aerian deasupra Ucrainei (no-fly zone), președintele Zelenski cere asta în fiecare intervenție pe care o are, și de ce NATO spune că nu se poate?
În primul rând, Ucraina are o armată puternică, am arătat că trupele noastre sunt eficiente și ucid mulți ruși, distrug multe arme rusești, tancuri.
Dar problema pe care o avem e că suntem depășiți numeric în aer, cu toate că apărarea noastră doboară avioane rusești. Cu siguranță, nu suntem protejați de atacurile din aer, de rachetele de pe teritoriul belarus și din Marea Neagră.
De aceea, președintele ucrainean și societatea ucraineană imploră Vestul să trimită sisteme de contracarare a rachetelor rusești, care își iau ca țintă civilii, nu militarii.
Există și opțiuni propuse: să fie protejată întreaga Ucraina sau măcar partea de vest, unde mulți se refugiază. Mulți ucraineni s-au refugiat în alte țări din vecinătate, dar sunt ucraineni care nu pot face sau nu vor să facă asta și care s-au refugiat în partea de vest a Ucrainei. Aceste regiuni au fost și ele lovite de rachete rusești. Trebuie să protejăm civilii.
Există și o a treia opțiune, pe care președintele nostru a formulat-o ieri, în fața Congresului american, pentru a furniza Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană din epoca sovietică, care există în țările est-europene, pentru a-i opri pe criminalii din aer.
Înțeleg reținerile și temerile NATO, că închiderea spațiului aerian al Ucrainei ar putea fi considerată o escaladare a războiului, cu consecințe pe care nu ni le putem imagina, cum ar fi utilizarea armelor nucleare. Putin a șantajat Vestul cu aceste arme nucleare încă de la începutul războiului, în 2014.
Când a început acest atac brutal, în februarie, a vorbit despre targetarea acelor state care asigură sprijin militar Ucrainei. Putin va escalada acest război, va provoca NATO.
Sunt deja câteva rapoarte despre drone rusești peste România și Croația și cred că nu sunt erori tehnice, nu a pierdut nimeni controlul lor, ci sunt acțiuni de explorare. Dacă nu există o reacție puternică, și nu există o astfel de reacție, Rusia va provoca aceste țări cu altceva. Asta e sigur.
Putin are două mari ținte: Ucraina și NATO. Vrea să arate că sprijinul tehnic, militar pe care NATO, SUA l-au asigurat Ucrainei a eșuat, că Ucraina e un al doilea Afganistan, în care Vestul bagă mulți bani și armament, dar autoritățile nu îi pot învinge pe talibani. Asta nu se va întâmpla, noi luptăm.
Dacă vorbim despre NATO, Putin încearcă să submineze unitatea NATO, vrea să arate că aceste garanții ale NATO și în mod special ale SUA nu funcționează, vrea să arate că Articolul 5 nu funcționează.
De aceea, va face tot felul de alte lucruri pentru a provoca NATO, mai ales că NATO insistă că nu va provoca Rusia, americanii sunt prudenți din cauza amenințării nucleare și au decis să nu provoace Rusia. De aceea, Rusia, vâzând această poziționare slabă, va încerca să submineze unitatea.
Chiar dacă Ucraina este în această zonă gri, ea trebuie să fie parte a acestei politici de securitate transatlantice, decât să existe un alt aranjament de securitate, pe care Rusia oricum îl va încălca.
Ne-am bucura să avem un plan de integrare în NATO și un acces rapid la NATO, este o necesitate, chiar dacă ar exista o schimbare de putere în Rusia. Și cred că asta se va întâmpla în curând, sancțiunile economice dau rezultate, colapsul economiei rusești se va întâmpla rapid și aș vrea să văd un plan rapid de integrare a Ucrainei și Georgiei în NATO.
E singura cale pentru a opri Rusia, țările noastre să fie incluse în NATO.
Până atunci, vedem că mor mulți civili. Dacă s-ar ajunge la un acord de pace, înseamnă că va scăpa Putin cu asta?
Sper că nu. Suntem într-un moment istoric. Ucraina a trecut prin Holodomor, deportări, eu sunt etnic grec și noi am experimentat deportări masive în timpul lui Stalin, elita intelectuală a fost decapitată.
Noi nu vom repeta greșelile amare ale trecutului, nu vom trăi o singură zi sub Putin și, de aceea, cred că Guvernul nostru nu va face nicio concesie.
Chiar dacă ne mor mulți oameni și pierdem infrastructură, nu vom capitula. E momentul să ucidem revizionismul rus, care își amenință nu doar vecinii, ci întreaga Europă.
Rusia se comportă brutal și în Siria, iar din cauza anexării Crimeii a avut posibilitatea să se manifeste ca un actor major în Orientul Mijlociu. Rușii amenință și interesele Europei în Mediterana și în Africa.
Armele lor nucleare amenință până și Statele Unite, amintiți-vă cum acum câțiva ani Putin se lăuda cu noile lor superarme nucleare și arăta cum acestea pot lovi Florida.
Putin nu se va opri la Ucraina.
Acum este un război brutal pe teritoriul ucrainean, este o tragedie în care pierdem mulți oameni, inclusiv copii, dar este și o șansă istorică de a schimba însăși Rusia, de a-l forța pe Putin să fie dat jos de la putere, fie eliminat fizic, fie măcar în incapacitate de a mai conduce țara, deoarece nu va mai avea resurse.
Este un lucru cheie pentru care sancțiunile sunt atât de importante, mai ales când țări importante, precum Germania sau Franța, refuză să mai finanțeze războiul rus în Ucraina, prin refuzul de a mai cumpăra gaz și petrol rusesc. Există posibilitățile financiare și tehnice de a folosi surse de energie alternative.
Germania trebuie să recunoască greșeala pe care a făcut-o crescându-și treptat dependența de energia venită din Rusia, mai ales că țările est-europene au avertizat în mod repetat că Rusia folosește petrolul și gazul ca pe o armă strategică pentru a submina democrațiile și interesele strategice ale întregii Europe.
Cred că ar trebui să recunoască asta și să se reorienteze rapid, nu abia în 2024, așa cum spun acum. Cumpărarea de gaz și petrol rusesc finanțează direct uciderea copiilor în Ucraina.
Am fost cu toții martori ai eroismului ucrainenilor, politicieni și oameni obișnuiți. Am vorbit cu Serhii Jadan, cunoscutul scriitor ucrainean, care acum luptă în Harkiv. La fel Iurii Andrukovici, alt scriitor ucrainean care luptă. Nu este un lucru obișnuit să vezi scriitori luptând cu arma în mână în război. De unde vine acest sentiment patriotic și această forță?
E greu să răspund fără a mă duce adânc în istoria noastră. De-a lungul istoriei, ucrainenii au văzut statul ca fiind o construcție artificială impusă de străini. Astfel, în secolul al XVIII-lea, ne-am pierdut independența, iar rușii ne-au stăpânit pământurile și ne-au folosit drept carne de tun.
Apoi, în secolul XX nea-m pierdut din nou independența și am făcut parte din imperiul sovietic. Nu doar noi, ci multe alte popoare și-au pierdut independența în secolul XX, mă gândesc și la țările din pactul de la Varșovia.
A existat doar o perioadă foarte scurtă, Timothy Snyder scrie despre asta, în care popoarele din centrul și estul Europei au sperat la libertate, după care imperiile din Vest și Est le-au rupt țările în bucăți.
În 1991, am avut o nouă șansă de a ne redobândi independența. Asta a fost un lucru bun, dar ucrainenii au rămas și după asta cu sentimentul că statul este o construcție artificială, menită să-i exploateze și să-i asuprească.
Dar au urmat momentele 2004 și 2014, când am răsturnat elita conducătoare care era brutală și coruptă și când am luptat pentru a schimba cursul pe care mergea țara, pentru a merge spre Europa.
Eu nu vorbesc de integrare europeană, de Uniunea Europeană. La începutul lui 2014, era acel acord economic pe care voiam cu toții să-l semnăm, dar nu de asta am făcut revoluția. A fost o revoluție a demnității, oamenii s-au revoltat împotriva represiunii brutale împotriva studenților și a oamenilor obișnuiți care protestau.
Nu aș spune că ucrainenii sunt mânați de impulsul de a deveni repede membri ai Uniunii Europene. Este vorba de demnitate umană. Noi iubim libertatea și vrem să ne apărăm de abuzul de putere, atât în interiorul Ucrainei, cât și venit din afară.
În 2014, am văzut cum s-a făurit, politic, națiunea ucraineană. Era vizibilă națiunea ucraineană și înainte, dar în 2014 a fost clar cum pe Maidan au fost oameni de diverse etnii, ucraineni, ruși, greci, de diverse confesiuni, oameni veniți din Liov, din vest, sau din Donețk, din est.
Bisericile, ortodocșii și catolicii ucraineni, biserica mozaică, comunitatea musulmană s-au implicat, de asemenea. Poate cel mai vizibil s-a văzut lipsa Bisericii Ortodoxe Ruse din Ucraina și partidelor de stânga, a comuniștilor și socialiștilor. Dar, pe ansamblu, unitatea națiunii, viziunea comună de a face Ucraina parte a civilizației occidentale, mai curând decât parte a așa numitei lumi ruse, asta a fost forța care ne-a condus.
Brutalitatea pe care o vedem acum și pe care am văzut-o de atâtea ori în istorie din partea Rusiei este ceva ce ne motivează să luptăm pentru a ne apăra țara.
Mulți oameni care nu au pus mâna în viața lor pe armă au venit acum să lupte. Să întărească forțele armate, fie înrolându-se, fie oferind diverse provizii necesare armatei. Este un război național pentru noi, întreaga națiune s-a mobilizat împotriva încercării Rusiei de a-și subordona Ucraina, oameni de diverse origini, limbi și religii. Este un adevărat miracol.
Concluzionez cu vorbele lui Timothy Snyder de acum câteva zile, într-o discuție cu istoricul ucrainean Serhii Plokhii, și care spunea că dacă ucrainenii nu ar fi luptat cum o fac, Europa este cea care ar fi pierdut războiul cu Rusia. Dar pentru că ucrainenii luptă acum, europenii pot să se gândească la viitorul lor, la ce fel de Uniune Europeană vor să aibă.
Cred că noi am dat un impuls acum europenilor.
Este foarte important ca Ucraina să reușească, iar pentru ucraineni este important să vadă că sunt pe calea cea bună pentru a deveni parte a proiectului european.
Nu am fost fericit să văd cum birocrații din Uniunea Europeană au respins propunerea șefilor de state din Europa Centrală și de Est de a avea o procedură accelerată de a accepta Ucraina ca membru al UE. A fost un semnal descurajator pentru ucraineni, dar noi vom continua să luptăm pentru libertate, nu contează dacă vom fi sau nu acceptați în UE.
Eu personal sunt sceptic în privința Uniunii Europene, sunt convins că trebuie să aderăm la NATO, dar nu știu ce fel de Uniune Europeană va fi în 5 sau 10 ani. Dacă va fi doar un grup de vechi națiuni europene, la care se vor adăuga cele din periferie, practic împingând spre exterior țările din est.
Mie mi-ar plăcea să văd un stat federal, mult mai unit. Noi, europenii, includ aici nu doar UE, ci și Ucraina, Belarus, Georgia, noi toți trebuie să realizăm că avem lângă noi o putere revizionistă, Rusia, iar lângă ea este China în expansiune.
Trebuie să conștientizăm că trebuie să ne păstrăm identitatea comună europeană, nu mă refer la creștinism sau alte lucruri de genul acesta, ci la idealurile pe care s-a fondat Uniunea Europeană, idealuri de libertate care vin de la Renaștere.
