Pe aceeași temă
Cele două ţări nordice renunță astfel la politica de nealiniere, în urma invaziei ruse în Ucraina.
Finlanda şi Suedia şi-au depus miercuri cererile de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), consultări fiind în curs între aliaţi pentru a înlătura opoziţia Turciei la integrarea celor două ţări nordice în Alianţă, informează AFP, citată de Agerpres.
”Acesta este un moment istoric, într-un moment critic pentru securitatea noastră”, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a primit cererile de aderare prezentate de către ambasadorii celor două ţări, Klaus Korhonen şi Axel Wernhoff.
”Sperăm să încheiem rapid” procesul, a subliniat Stoltenberg.
Consultări erau în curs miercuri, la Consiliul Atlanticului, în vederea ridicării opoziţiei Turciei faţă de lansarea procesului de aderare, potrivit unei surse diplomatice, citată de AFP.
Ankara poate încetini, printr-un refuz, deschiderea negocierilor în Consiliul Atlanticului – prima etapă a procedurii.
Turcia poate apoi bloca, prin refuzul de a semna Protocoalele de aderare şi prin refuzul de a ratifica aderarea.
O unanimitate a celor 30 de state membre NATO este imperativă în vederea unei aderări.
”Totul este posibil”, declară un diplomat european.
”Însă la NATO găsim întotdeauna soluţii”, adaugă el.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan ar putea vrea să abordeze subiectul la un summit NATO, prevăzut la Madrid în perioada 29-30 iunie.
Ankara ”nu va ceda”, a dat asigurări luni Erdogan.
Turcia acuză Suedia de faptul că este ”pepiniera organizaţiilor teroriste” ca Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi le reproşează celor două ţări nordice faptul că nu aprobă cereri de extrădare a unor persoane acuzate de faptul că sunt teroriste, dar şi o blocare a exportului de armament către Turcia.
Turcia a blocat, la începutul acestei săptămâni, o declaraţie a NATO în favoarea aderării celor două ţări, potrivit unei surse diplomatice.
Blocajul turc privează Finlanda şi Suedia de protecţia asigurată de NATO tuturor membrilor săi, în cazul unei agresiuni.
”Interesele de securitate ale tuturor aliaţilor este necesar să fie luate în calcul, iar noi suntem hotărâţi să examinăm toate problemele şi să ajungem rapid la concluzii”, le-a dat asigurări miercuri, celor doi ambasadori, Jens Stoltenberg.
