Pe aceeași temă
Este o criză internaţională, spune preşedintele Franţei, care cere discutarea acestei probleme de urgenţă la summitul G7 care începe mâine, scrie BBC.
Macron: Casa noastră a luat foc
"Casa noastră a luat foc. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard", a scris Emmanuel Macron pe Twitter.
El a avertizat că sănătatea Amazonului reprezintă o problemă care creează îngrijorare internațională.
În replică, preşedintele Braziliei l-a acuzat pe liderul de la Paris de mentalitate colonialistă. În fața dezastrului Jair Bolsonaro spune că nu are resurse şi îi acuză pe ecologişti de comploturi.
El a spus că este deschis la dialog despre incendii dacă ar fi „bazat pe date obiective și respect reciproc”.
"Sugestia președintelui francez ca problemele amazoniene să fie discutate la G7, fără participarea țărilor din regiune, evocă o mentalitate colonialistă nepotrivită, care nu aparține în secolul XXI", a scris preşedintele Braziliei.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a mai spus că este „profund preocupat” de incendiile din Amazon.
"În mijlocul crizei climatice globale, nu ne putem permite mai multe daune unei surse majore de oxigen și biodiversitate. Amazonul trebuie protejat", a spus el.
Informaţiile transmise prin satelit, publicate de Institutul Național de Cercetări Spațiale (Inpe), au arătat o creștere de 85% în acest an în privinşa numărului de incendii în Brazilia, majoritatea în regiunea Amazon.
Fermierii au incendiat pădurea amazoniană de ”ziua focului”
Pădurea amazoniană arde și se pare că focul ar fi fost pus de oameni, scrie CNN. Organizațiile de mediu și oamenii de știință spun că focul din pădurea tropicală a Braziliei a fost pus de fermieri și stăpâni de turme de animale care vor să curețe pământul și să îl folosească, inspirați de președintele Jair Bolsonaro.
”Marea majoritate a acestor focuri sunt provocate de om”, a spus Christian Poirier, directorul organizației non-profit Amazon Watch. El a adăugat că și în timpul seszonului uscat din Amazon, focul nu se aprinde de la sine foarte ușor, așa cum se întâmplă în zonele de pădure din California sau Australia.
Fermierii au folosit de multă vreme focul ca metodă de a obține teren, a spus el, și cel mai probabil se află în spatele numărului neobișnuit de focuri care ard în Amazon astăzi.
Centru de cercetare spațială al Braziliei (INPE) a anunțat că numărul de zone care ard este cu 80% mai mare decât anul trecut. Mai mult de jumătate se află în regiunea Amazonului, provocând un dezastru pentru mediu și ecologie.
Și 99% dintre focarele de incediu rezultă din acțiuni umane, fie prin accident, fie intenționate, spune Alberto Setzer, un cercetător al INPE. El a explicat că aceste focare merg de la mici proiecte agricole până la suprafețe mari defrișate și arse pentru a dezvolta proiecte agricole de amploare.
Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.
Organizații, activiști și utilizatori de social media au racționat la dezastru. Au fost create hastaguri li au fost postate zeci de mii de mesaje pe twitter, cei mai mulți cerându-i socoteală președintelui brazilian Jair Bolsonaro.
Când Bolsonaro candida pentru funcția de președinte al Braziliei, a promis reconstruirea ecnomiei prin exploatarea potențialului Amazonului. Organizațiile de mediu îl acuză că a îndemnat fermierii să exploateze și să dea foc pădurii fără să fie pedepsiți pentru asta.
Într-un comunicat, Amazon Watch a arătat că presa locală a dezvăluit că săptămâna trecută, fermierii au organizat ”ziua focului”, o acțiune coordonată de incendiere a pădurii pentru agricultură, inspirați de retorica lui Bolsonaro.
Incendiile, vizibile din spațiu. Președintele Braziliei dă vina pe ecologiști și spune că nu poate trimite mai mult de 40 de pompieri
Incendiile de vegetație din Brazilia au devenit vizibile din spațiu. Sunt peste 9.500 de focare, într-o singură săptămână. Au fost peste 80 de mii de la începutul anului. Sunt atât de multe și de puternice și produc atât de mult fum, încât acesta este purtat din Brazilia în toată emisfera sudică.
În fața acestui dezastru fără precedent, președintele brazilian Jair Bolsonaro acuză ONG-urile, fără să-și argumenteze însă opinia, potrivit The Guardian. Anul acesta, incendiile din cea mai mare pădure din lume au ajuns la un număr record.
Confruntat cu cele mai grave incendii de vegetație din zona amazoniană, liderul brazilian acuză ONG-urile care susțin conservarea regiunii că ar fi pus foc intenționat. Președintele nu suflă însă o vorbă despre defrișările masive și de multe ori ilegale care devastează cea mai mare pădure tropicală de pe glob.
Jair Bolsonaro - președintele Braziliei: „În ceea ce privește incendiile din Amazonia, am impresia că au fost puse de aceste ONG-uri, care ne-au cerut bani. Ce urmăresc ele? Să provoace probleme Braziliei. Au făcut un studiu mărunt despe regiunea "Triplu A" (coridorul ecologic Anzi - Atlantic - Amazon - n.r.)”.
Activiștii de mediu susțin că de vină sunt fermierii, care dau intenționat foc vegetației, ca să defrișeze terenuri. A fost acuzat și președintele Braziliei care a anunțat că vrea să permită extinderea mineritului și agriculturii în regiunea amazoniană.
În replică, șeful statului a susținut că incendiile au fost puse de ecologiștii supărați că nu ar mai fi primit finanțare publică.
Osvaldo Stela – cercetător care face parte din organizația „Inițiativa Verde”, îi dă replica: „Este un mod de a distrage atenția și concentrarea de la chestiunea esențială, care este nevoia de a intensifica acțiunile de control din Amazonia, pentru a domoli defrișările. Este un mecanism care și-a demonstrat eficacitatea”.
Multe dintre aceste incendii sunt provocate chiar de către oameni, care vor să elibereze terenul fie pentru agricultură, fie pentru a vinde lemnul tăiat.
Triburile indigene, condamnate la dispariție
Pentru triburile indigene, dispariția pădurii, indiferent de motiv, echivalează însă cu o condamnare la moarte.
Tribul Parintintin trăiește în jungla amazoniană de secole. Membrii săi din diverse generații, în frunte cu șeful tribului, se tem că în câteva decenii, vor fi istorie cu toții.
„Cele mai afectate sunt populațiile indigene, pentru că sursa lor primară de hrană începe să se schimbe. Acum, ceea ce vânam nu mai este la îndemână, așa că trebuie să mergem la oraș pentru alimente industrializate”, spune Thiago Parintintin.
„Am 31 de ani și mă gândesc la generațiile următoare, la copiii și nepoții noștri. În 10-15 ani, nu vom mai putea trăi cum trăim acum. Nu vom mai respira aerul pe care îl respirăm acum, suntem foarte îngrijorați”, spune Marcelo Parintintin - profesor.
„Dacă nu vor mai fi terenuri protejate, cei care trăiesc aici, tot ce vedeți aici va dispărea”, subliniază Severino Parintintin - șeful tribului Parintintin.
Potrivit statisticilor, defrișările din jungla amzoniană au ajuns la cel mai ridicat nivel din 2013 încoace. Doar față de anul trecut ele au crescut cu 83 la sută și amenință să destabilizeze iremediabil ecosistemul amazonian.
