Pe aceeași temă
Deja au început să apară tensiuni între formațiunile care s-au adunat în Noua Uniune Populară Ecologică şi Socială franceză condusă de Jean-Luc Mélenchon. În plus, președintele francez a respins demisia premierul francez Elisabeth Borne, căutând să creeze o coaliție funcțională prin negocieri la Palatul Elysee cu toate forțele politice. Efortul nu este ușor, având în vedere că francezii au ales să „sară în necunoscut”.
După alegerile legislative de duminică, Macron a rămas fără majoritate absolută în Adunarea Naţională, ceea ce anticipează o perioadă de instabilitate în Franţa.
Premierul francez Elisabeth Borne şi-a înaintat demisia preşedintelui Emmanuel Macron, care a respins-o, „pentru ca guvernul să poată să-şi continue sarcina şi să acţioneze în aceste zile”, a anunţat marţi Preşedinţia franceză, informează France 24.
Macron caută să negocieze
În acest context, şeful statului francez va întreprinde „consultările politice necesare, pentru a identifica soluţiile constructive posibile, în serviciul francezilor”, a precizat Preşedinţia, înaintea unei serii de întâlniri cu liderii partidelor politice, marţi şi miercuri, la Palatul Elysee.
La rândul său, Elisabeth Borne va reuni întreg guvernul la Matignon marţi la începutul după-amiezii, au anunţat surse din anturajul său, citate de Agerpres.
Coaliţia centrist-liberală, care s-a sprijinit în timpul primului mandat de cinci ani al lui Emmanuel Macron cu o majoritate confortabilă (fixată la 289 de deputaţi), are după alegerile legislative de duminică doar 245 de mandate de parlamentar din totalul celor 577.
Restul Parlamentului francez este repartizat în principal între extrema dreaptă condusă de Marine Le Pen, care a realizat o ascensiune inedită cu 89 de deputaţi, stânga unită la iniţiativa tribunului său Jean-Luc Melenchon (cel puţin 150 de deputaţi) şi dreapta clasică, cu circa 60 de deputaţi.
Această configuraţie plasează Parlamentul în centrul jocului politic francez, o premieră în cea de-a V-a Republică, un regim prezidenţial creat de generalul De Gaulle în 1958 anume pentru a evita instabilitatea regimului parlamentar care era cea de-a IV-a Republică.
NUPES nu îl ascultă pe Jean-Luc Mélenchon
Noua Uniune Populară Ecologică şi Socială franceză (NUPES) condusă de Jean-Luc Mélenchon a respins apelurile acestuia din urmă de a forma un singur bloc parlamentar la mai puțin de 24 de ore după ce a câștigat al doilea cel mai mare număr de locuri la alegerile legislative, notează The Guardian.
Fractura a apărut chiar în timp ce președintele francez, Emmanuel Macron, a purtat discuții cu membrii partidului său de centru-dreapta cu privire la modul în care va forma un guvern după ce și-a pierdut în mod neașteptat majoritatea absolută.
Înainte de negocierile de marți și miercuri, Macron i-a invitat și luni seară pe liderii partidelor de opoziție, inclusiv pe Mélenchon și Marine le Pen, pentru discuții la Palatul Elysée.
„Din moment ce nu există o majoritate, se pune întrebarea cum să se realizeze reformele necesare pentru țară", a declarat o sursă prezidențială jurnaliștilor francezi. „De aceea vor avea loc întâlniri cu grupurile politice în aceste zile”, a mai adăugat aceeași sursă.
Scopul acestor întâlniri a fost „dialogul și schimbul de idei pentru binele națiunii”, precum și „găsirea de soluții la impasul politic”.
„În calitate de garant al instituțiilor statului, președintele Republicii este hotărât să acționeze în interesul poporului francez, în calitate de custode al mandatului pe care francezii i l-au acordat", a mai declarat sursa.
Eroarea tactică a lui Mélenchon
Nu este clar dacă o ruptură la NUPES l-ar ajuta sau l-ar împiedica pe președintele francez, care acum se confruntă acum cu necesitatea de a negocia alianțe și compromisuri pentru a împinge către finalitate prin orice proiect legislativ în timpul celui de-al doilea mandat.
Într-o declarație de presă, Mélenchon a cerut luni ca partidele care formează NUPES să formeze un singur grup parlamentar de opoziție în Adunarea Națională de la Paris (camera inferioară a Parlamentului Francez), dar sugestia sa a fost respinsă de cele trei partide principale ale Uniunii: socialiști, verzii și comuniștii francezi.
Mélenchon a spus că s-a creat o „situație imposibil de gestionat” în țară. „Suntem și trebuie să rămânem o alternativă unită, cu alte cuvinte NUPES ar trebui să formeze un singur grup în Parlament, astfel încât să fie clar și nu pot exista discuții despre cine conduce opoziția în țară”, a transmis liderul partidului „Franța Nesupusă”.
Analiștii politici au sugerat că Mélenchon a făcut o eroare tactică prin faptul că nu a încercat să-și convingă aliații de coaliție ca să-și unească forțele politice înainte ca el să le sugereze ce să facă în fața presei.
Gabrielle Siry-Hoinari, purtătorul de cuvânt al Partidului Socialist francez, a declarat că nu a existat niciun acord pentru formarea unui singur grup în parlament după alegeri și a declarat că acest lucru „nu are sens politic”.
„Nu acesta a fost spiritul coaliției pe care am format-o. Dacă vrem să reprezentăm opoziția, trebuie să știm cum să ascultăm și să fim conștienți de opiniile diferite ale celor din coaliție”, a declarat Siry-Hoinari pentru BFMTV.
Alain Coulombel, membru al partidului verzilor, a declarat că sugestia este „în afara discuției”, poziție susținută și de purtătorul de cuvânt al liderului Partidului Comunist, Fabien Roussel.
Se caută cei 44 de aliați
Alianța centristă a lui Macron, Ensemble!, mai are nevoie de încă 44 de locuri pentru a obține majoritatea în Adunarea Națională, după al doilea tur al alegerilor legislative de duminică, după cum arată Politico.
Președintele François Mitterrand și trei prim-miniștri au reușit să guverneze timp de cinci ani fără majoritate, din 1988 până în 1993, însă lor le lipseau doar 14 locuri în parlament, nu 44.
O soluție pentru Macron ar putea fi alianța cu formațiunea Les Républicains, de centru-dreapta, partid care are suficiente locuri (64) pentru a-i acorda majoritatea la votul de încredere în guvern, de pe 5 iulie, dar și după aceea.
Problema e că partidul este deja slăbit, fiind foarte puțin probabil să intre în vreun fel de coaliție permanentă cu Macron, care este deja nepopular, chiar dacă a obținut un nou mandat de președinte.
Republicanii se tem că o asociere atât de strânsă cu Macron ar distruge șansa partidului de a reconstrui o identitate puternică, conservatoare și de a candida cu succes la președinție în 2027.
În plus, acest partid este împărțit între două aripi:
una moderată, compatibilă cu Macron;
alta dură, care îl detestă pe Macron.
Prin urmare, nu toate cele 64 de voturi ar fi unele sigure, la nevoie.
De altfel, Christian Jacob, președintele Les Républicains, a exclus orice înțelegere cu Macron sau cu partidul său. „Suntem în opoziție cu guvernul lui Emmanuel Macron. Nu se pune problema unui pact, coaliție sau orice fel de acord. Dar vom fi o opoziție respectuoasă față de legile individuale propuse”, a spus acesta.
„[Macron] a divizat țara și a jucat la extreme, lăsând Franța în situația în care se află astăzi. Ne-am păstrat independența. Poate că ne-a costat scump, dar măcar ne putem uita în oglindă”, a mai adăugat Jacob.
Urmează cinci ani în Macron și aliații săi se vor lupta care fiecare vot
Ca să evite o criză imediată, Les Républicains ar putea să-l ajute pe Macron la votul pentru guvern, din iulie, dar mai departe urmează 5 ani foarte grei pentru Ensemble!, care se va lupta în continuare pentru fiecare vot necesar.
Cel mai probabil așa va și face Macron, se va baza pe o „majoritate stereo”, cu o numea Michel Rocard, unul din premierii lui Mitterrand, adică va încerca să atragă voturi din toate părțile, pentru fiecare subiect în parte.
Însă e greu să guvernezi cinci ani în acest stil. Vor urma crize politice pentru Franța sau mari compromisuri pentru Macron.
O altă variantă, dacă așa nu reușesc să guverneze, ar fi să ajungă la alegeri anticipate, cel mai probabil la primăvară, dar nimic nu-i garantează lui Macron că va obține un scor mai bun decât acum, ba din contră, e posibil să cadă și mai jos.
Riscul unei paralizii politice
„Îngrijorător, rezultatul acestor alegeri legislative este rău și pentru Europa”, se arată într-o analiză a publicației Le Soir. „În momentul în care Franța se trezește neguvernabilă, iată că singura putere nucleară din Uniune se arată slăbită. Și ne întrebăm, evident, cum se va poziționa Franța în crizele majore actuale (războiul din Ucraina, planul de redresare economică, criza mediului înconjurător) cu un parlament divizat, care n-a fost niciodată atât de antieuropean”, spun jurnaliștii.
„Franța lui Macron, în contextul geostrategic pe care îl cunoaștem, ar fi trebuit să joace un rol principal alături de Germania în fața provocărilor gigantice pe care le pune europenilor invadarea Ucrainei de către Rusia. Iată-l pe Macron slăbit chiar înainte de a fi început cu adevărat”, a fost una din remarcile exprimate după alegeri și de jurnaliștii de la La Libre Belgique.
Ministrul Economiei, Bruno Le Maire, a negat afirmațiile că Franța ar fi neguvernabilă în noul parlament, dar a recunoscut că „va fi nevoie de multă imaginație” din partea partidului de guvernământ, deoarece se confruntă cu o „situație fără precedent”, conform France 24.
Franța se confruntă acum cu perspectiva unor luni, dacă nu chiar ani, de impas politic.
