Pe aceeași temă
Cel mai scăzut procent al populației lumii, din 1995 până în prezent, trăiește într-o țară liberă, iar trei sferturi trăiesc în țări în care libertatea scade, a declarat Michael Abramowitz, președintele Freedom House, o organizație non-profit care pledează pentru democrație și drepturile omului, miercuri, la evaluarea anuală a drepturilor politice și a libertăților civile, publicată de Freedom House și preluată de G4media.
SUA au obținut un scor de 83 în sistemul de 100 de puncte al Freedom House, care evaluează țările pe o scară de 40 de puncte pentru drepturile politice și o scară de 60 de puncte pentru libertățile civile. SUA au scăzut cu trei puncte față de anul trecut și cu 11 puncte în ultimul deceniu.
„Acest declin, după cum veți vedea, a început înainte ca președintele Trump să preia funcția [și] nu va fi inversat în curând doar pentru că avem o nouă administrație”, a spus Abramowitz. „SUA au de făcut un efort foarte serios ca țară pentru a consolida democrația aici, acasă, și pentru a ne afirma cu adevărat drept campion mondial al libertății”.
Autorii raportului au citat arestări în masă și violențe în timpul demonstrațiilor pentru justiție rasială din vara trecută, lipsa de transparență cu privire la tratamentul și prevenirea COVID-19, acuzațiile de fraudă ale alegătorilor lui Trump, ca răspuns la alegerile prezidențiale din noiembrie, și revolta din 6 ianuarie de la Capitoliu, ca elemente care se numără printre cei mai preocupanți indicatori ai sănătății democrației SUA.
„Izbucnirea violenței politice în inima simbolică a democrației americane, incitată chiar de președinte, a aruncat țara într-o criză și mai mare”, se menționează în raport.
„Fără a aduce atingere instalării unui nou președinte în conformitate cu legea și Constituția, Statele Unite vor trebui să lucreze energic pentru a-și consolida garanțiile instituționale, pentru a-și restabili normele civice și pentru a susține promisiunea principiilor sale de bază pentru toate segmentele societății, dacă vor să-și protejeze venerabila democrație și să recâștige credibilitatea globală”.
Întrebați cât de aproape au fost SUA de a intra în categoria „țară parțial liberă” a raportului, autorii principali Sarah Repucci și Amy Slipowitz au spus că SUA se află în jumătatea inferioară a țărilor libere și s-au îndreptat în jos, dar nu la nivelul inferior.
Repucci a spus că omologii Americii în urmă cu 10 ani erau democrații occidentale cum ar fi Franța și Germania. Acum, Croația, Ghana, Mongolia, Panama și România se numără printre omologii săi.
Abramowitz le-a declarat reporterilor că pandemia de COVID-19, influența crescândă a Partidului Comunist Chinez și diminuarea libertății în India au marcat unele dintre cele mai mari schimbări din ultimul an. El a spus că restricțiile anti-coronavirus i-au încurajat pe dictatori, care au folosit pandemia pentru a ajunge la putere și a-și consolida puterea. Grupul își publică raportul anual din 1973.
În timp ce poziția Americii a suferit un declin, se constată în raport, China autoritară și-a exercitat autoritatea în afara granițelor sale.
„Influența nefastă a regimului în China, cea mai populată dictatură a lumii, a fost deosebit de profundă în 2020”, se spune în raport. „Beijingul și-a intensificat campania globală de dezinformare și de cenzură pentru a contracara consecințele rezultate din acoperirea focarului inițial de coronavirus, ceea ce a împiedicat în mod grav un răspuns global rapid în primele zile ale pandemiei”.
Pentru țările democratice care doresc să contracareze China și alte țări autoritare în ascensiune, raportul a recomandat democrațiilor să investească în alianțe cu alte țări libere, să sporească sprijinul public pentru principiile democratice prin educație civică și să susțină mass-media liberă și independentă, printre alte demersuri.
China l-a sancționat pe Abramowitz în august pentru activitatea sa la Freedom House, alături de alți 10 lideri politici și nonprofit americani. El a spus că acțiunile continue ale țării comuniste pentru a zdrobi Hong Kong-ul și a intimida disidenții din întreaga lume se resimte în afara granițelor Chinei.
India, cea mai populată democrație a lumii, a ajuns de la categoria „liberă”, la „parțial liberă” în raport.
Premierul indian Narendra Modi a reprimat criticii și a folosit carantina anti-coronavirus pentru a înlătura lucrătorii migranți, potrivit Freedom House.
„Mișcarea naționalistă hindusă aflată la guvernare a încurajat, de asemenea, transformarea musulmanilor în țapi ispășitori, acestora reproșându-li-se în mod disproporționat răspândirea virusului și confruntându-se cu atacuri ale mulțimilor împotriva lor”, se arată în raport. „În loc să servească drept un campion al practicii democratice și o contrapondere la influența autoritară a unor țări precum China, Modi și partidul său conduc în mod tragic India către autoritarism”.
De asemenea, multe state europene au impus o supraveghere excesivă și restricții de circulație în timpul pandemiei și a existat un declin al libertății oamenilor în Ungaria, Polonia și Serbia, se mai arată raportul Freedom House.
Pandemia de COVID-19 a plasat democrațiile europene de toate tipurile politice sub „o tensiune severă”. În timpul pandemiei, guvernele „au apelat în mod repetat la supravegherea excesivă, la restricții discriminatorii asupra libertăților cum ar fi circulația și întrunirea, și aplicarea arbitrară sau violentă a acestor restricții de către polițiști și actori nestatali”, constată raportul „Libertatea în lume 2021”.
„Liderii s-au confruntat cu alegeri grele, amânând alegeri și blocând orașe, iar deciziile lor au fost puse în aplicare în mod imperfect: aplicarea restricțiilor de circulație, de exemplu, adesea discriminează grupurile marginalizate, inclusiv imigranții din Franța și romii din Bulgaria”, adaugă raportul.
Raportul din 2021 evaluează toate țările din Balcanii de Vest ca fiind „parțial libere”, așa cum a făcut Freedom House în evaluarea sa de anul trecut. Noah Bouyon, analist la Freedom House, a declarat pentru BIRN că libertățile au scăzut ușor în unele țări din Balcanii de Vest, dar că imaginea a fost mixtă. În Serbia, libertățile au scăzut în mod special din cauza pandemiei, a spus Bouyon.
„Am fost îngrijorați de instrumentalizarea restricțiilor înainte de alegerile parlamentare și apoi, când populația a protestat față de reintroducerea unor măsuri foarte dure, a existat multă violență din partea poliției, care ne-a îngrijorat”, a explicat el. A fost observat un ușor declin în Kosovo, Albania și Bulgaria, precum și Serbia, în timp ce ușoare îmbunătățiri au fost constatate în Muntenegru, Macedonia de Nord și R.Moldova. Nu s-a înregistrat nicio modificare în Bosnia-Herțegovina, Croația și România.
În Ungaria, singura țară a Uniunii Europene clasificată drept „parțial liberă” de Freedom House, o serie de măsuri de urgență au permis executivului să guverneze prin decrete, în ciuda faptului că au fost neglijabile cazurile de coronavirus în țară până în toamnă, se arată în raport.
„Printre alte greșite întrebuințări ale acestor noi puteri, guvernul a retras asistența financiară de la municipalitățile conduse de partidele de opoziție. Impulsul pentru o mai mare autoritate executivă a fost în concordanță cu graduala concentrare a puterii pe care premierul Viktor Orban a orchestrat-o în ultimul deceniu”, explică raportul.
Freedom House a constatat un ușor declin atât în Polonia, cât și în Ungaria.
În Polonia, partidul de guvernământ a citat criza sănătății drept justificare pentru o încercare ilegală, în ultimul moment, de a ocoli comisia electorală și de a aranja unilateral votul prin corespondență pentru alegerile prezidențiale, se arată în raport. Deși acest lucru a eșuat și alegerile au avut loc la o dată ulterioară, acestea au fost afectate de utilizarea abuzivă a resurselor de stat și de acuzații penale împotriva activiștilor LGBT, adaugă raportul. Freedom House nu a observat nicio modificare în Republica Cehă, dar o ușoară îmbunătățire în Slovacia. Bouyon a spus că noul guvern slovac a făcut progrese în ceea ce privește activitățile anticorupție și sistemul judiciar. El a adăugat însă: „Suntem îngrijorați de carantinarea discriminatorie a anumitor așezări cu majorități rome din Slovacia”.
Raportul Freedom House notează că guvernul Turciei a continuat să contracareze disidența internă și a intervenit în votul prezidențial din nerecunoscuta Republică Turcă a Ciprului de Nord. De-a lungul frontierei turco-grecești, migranții și refugiații au suferit „respingeri” violente, fenomen văzut și la frontiera croato-bosniacă, se spune în raport.
Bouyon a spus că pandemia de COVID-19 va avea consecințe durabile pentru eforturile anticorupție și pentru drepturile omului. „În unele țări mai mult decât în altele, mulți oameni au fost arestați fie pentru încălcarea restricțiilor, fie, mai îngrijorător, pentru delicte de exprimare, cum ar fi răspândirea panicii”, a spus Bouyon. „Cred că aceste cazuri pot să fie foarte dăunătoare pentru drepturile omului dacă vor fi judecate la cote maxime”, a adăugat el.
