Pe aceeași temă
Legea a fost adoptată în urmă cu o săptămână și trebuia să intre în vigoare la 1 noiembrie, dar ea a fost publicată vineri în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare sâmbătă care a trecut.
Cetățenii din Albania, Kosovo și Muntenegru nu vor mai putea solicita azil în Germania, cu excepția unor cazuri deosebit de grave, aceste țări fiind considerate de acum ca țări de origine sigure.
Pe de altă parte, numeroase alocații în bani pentru solicitanții de azil, acordate pe perioada cât cererea lor este examinată, vor fi înlocuite prin prestații în natură cu scopul de a face Germania mai puțin atractivă pentru migranți.
În plus, procedurile de expulzare pentru solicitanții respinși vor fi accelerate.
În același timp, în cadrul coaliției guvernamentale a cancelarului Angela Merkel pare să se ajungă la un acord privind înființarea unor centre speciale la graniță — numite "zone de tranzit" — pentru a expulza mai rapid migranții care este evident că nu îndeplinesc condițiile statutului de refugiat în Germania, cum sunt migranții economici.
Ministrul de Interne, Thomas de Maizičre, a vorbit despre "un acord de principiu" asupra acestei chestiuni, subliniind totodată că "detaliile urmează să fie clarificate".
Partidul Social Democrat, membru al coaliției, s-a opus multă vreme acestor centre, refuzând ideea unor "lagăre" pentru refugiați. În cele din urmă, a acceptat totul, subliniind că aceste zone vor fi instalate în majoritatea cazurilor în clădiri existente.
În acest an, Germania așteaptă între 800.000 și un milion de migranți, față de aproximativ 200.000 în 2014.
