Pe aceeași temă
G4, format din Germania, Japonia, India și Brazilia — țări cu greutate în economia mondială — vor să obțină locuri de membri permanenți ai Consiliului. Într-un comunicat dat publicității joi, G4 a apreciat că forul conducător al ONU, care poate decide sancțiuni și autoriza recurgerea la forță pe scena internațională, "nu reflectă evoluția realității mondiale" așa cum ar trebui "pentru a putea acționa în fața unor provocări complexe", transmite Agerpres.
Formula actuală, neschimbată din perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial, cuprinde 15 țări, dintre care cinci sunt membri permanenți, cu drept de veto: Statele Unite, Rusia, China, Regatul Unit și Franța.
Cele 10 locuri de membri nepermanenți sunt ocupate prin rotație, pe perioade de doi ani.
România încearcă în prezent să obțină un astfel de loc.
În paralel, Franța și Mexicul pledează de patru ani pentru reformarea dreptului de veto în cadrul Consiliului, astfel încât membrii permanenți să nu mai poată recurge la această modalitate de blocare a rezoluțiilor în cazul unor atrocități masive. Cel mai recent, Rusia a făcut uz de această prerogativă în legătură cu conflictul din Siria.
Vineri, la o reuniune organizată la Națiunile Unite de organizațiile neguvernamentale Amnesty International și Human Rights Watch, ministrul francez pentru afaceri europene, Jean-Baptiste Lemoyne, a criticat din nou aceste blocaje, arătând că "avem nevoie de un Consiliu de Securitate capabil să ia măsuri corespunzătoare și eficace, fără a fi paralizat de utilizarea dreptului de veto".
Deciziile Consiliului de Securitate devin obligatorii pentru toate cele 193 de state membre ale ONU, dacă întrunesc nouă voturi și nu se exercită niciun veto. În practică, cei cinci membri permanenți — țări care dispun de armament nuclear — au o influență puternică, iar consensul este obținut de multe ori prin întruniri neoficiale, în diferite formule restrânse.
