În Europa ar putea reporni termocentralele pe cărbuni din cauza penuriei de gaze naturale

L. G. | 20.06.2022

Marii importatori europeni de gaze naturale rusești încearcă să gasească soluții alternative pentru producția de energie, luând în calcul chiar utilizarea carbunelui pentru evitarea crizei energetice.

Pe aceeași temă

Cei mai mari cumpărători de gaz rusesc din Europa încercau luni să găsească o cale de aprovizionare cu combustibili alternativi și chiar au luat în calcul să ardă mai mult cărbune pentru a face față fluxurilor reduse de gaz din Rusia, care ar putea duce la o criză energetică în timpul iernii, relatează Reuters.

 

Criza și prețurile vertiginoase ale gazului se adaugă la durerea de cap cu care se confruntă factorii de decizie politică care își fac griji deja din cauza creșterii inflației și de perspectivele economice întunecate.

 

Eni din Italia a declarat că a fost informată de către Gazprom din Rusia că va primi luni doar o parte din cererea sa de aprovizionare cu gaz, împingând țara mai aproape de declararea stării de alertă care va declanșa măsuri de economisire a gazelor.

 

Germania, care s-a confruntat de asemenea cu fluxuri mai scăzute din Rusia, a anunțat duminică cel mai recent plan al său de a crește nivelul de stocare a gazelor și a declarat că ar putea reporni centralele pe cărbune pe care și-a propus să le elimine treptat.

 

„Este dureros, dar este o necesitate absolută în această situație să se reducă consumul de gaze”, a declarat ministrul Economiei Robert Habeck, membru al Partidului Verzilor, care a insistat pentru o folosire din ce în ce mai scăzută a cărbunelui, care produce mai multe gaze cu efect de seră.

 

"Dar dacă nu o facem, atunci riscăm ca depozitele să nu fie suficient de pline la sfârșitul anului spre sezonul de iarnă. Și atunci suntem șantajabili la nivel politic", a spus el.

 

Țările de Jos vor urma Germania și vor reduce restricțiile asupra centralelor pe cărbune, deoarece încearcă să reducă dependența de gazul rusesc în urma războiului din Ucraina, a declarat luni o sursă guvernamentală.

 

Ministrul olandez al Energiei, Rob Jetten, era de așteptat să facă anunțul în timpul unei conferințe de presă luni.

 

Rusia a repetat luni că doar Europa este de vină pentru criza gazelor, după ce Occidentul a impus sancțiuni ca răspuns la invazia Moscovei asupra Ucrainei, o rută de tranzit pentru gaze către Europa, precum și un important exportator de grâu.

 

Directorul executiv al celui mai mare producător de energie din Germania, RWE, Markus Krebber, a declarat că ar putea dura trei până la cinci ani pentru ca prețurile energiei să scadă.

 

Fluxurile de gaze rusești către Germania prin conducta Nord Stream 1, principala rută care alimentează cea mai mare economie a Europei, continuau să se situeze luni la aproximativ 40% din capacitate, deși au mai crescut de la începutul săptămânii trecute.

 

Ucraina, o altă rută de tranzit pentru gazul rusesc, a declarat că conductele sale ar putea ajuta la umplerea oricărui gol în aprovizionare prin Nord Stream 1. Moscova a declarat anterior că nu poate pompa mai mult prin conductele pe care Ucraina nu le-a închis deja.

 

Eni și compania germană Uniper au declarat că primesc un volum de gaz rusesc mai mic decât decât cel contractat, deși depozitele de gaze ale Europei încă se umplu - deși mai lent. Ele era pline la aproximativ 54% din capacitate, față de ținta Uniunii Europene de 80% până în octombrie și 90% până în noiembrie.

 

Ministerul german al economiei a declarat că repornirea centralelor electrice pe cărbune ar putea adăuga o capacitate de până la 10 gigawați în cazul în care aprovizionarea cu gaz atinge niveluri critice. O lege legată de această modificare va intra la vot în camera superioară a parlamentului pe 8 iulie.

 

Pe lângă o revenire la cărbune, cele mai recente măsuri germane includ un sistem de licitații pentru a încuraja industria să consume mai puțin gaz și ajutor financiar pentru operatorul de pe piața gazelor din Germania, pentru a umple mai repede capacitățile de depozitare a gazelor.

 

Guvernul Austriei a convenit duminică cu compania Verbund să transforme o centrală electrică pe gaz pentru a folosi cărbune, în cazul în care rezervele limitate de gaz ar duce la o urgenţă energetică.

 

Germania și Italia sunt printre cele mai dependente de gazul rusesc, dar și alte țări europene s-au confruntat cu lipsuri în aprovizionarea cu gaze, în timp ce consumul a crescut neobișnuit de mult pentru perioada aceasta a anului, după ce un val de căldură a stimulat utilizarea aerului condiționat.

 

Gazprom a anunțat că a redus debitul de gaze naturale către Europa prin Nord Stream 1

Gazprom, controlată de stat, a redus săptămâna trecută livrările de-a lungul Nord Stream 1, o conductă majoră care alimentează Germania și alte state, invocând întârzierii cu care firma Siemens a returnat echipamentele trimise de Gazprom pentru reparații.

 

„Avem gaz, este gata să fie livrat, dar europenii trebuie să dea înapoi echipamentele, care ar trebui reparate conform obligațiilor lor”, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că infrastructura a fost lovită de sancțiunile UE.

 

Oficialii germani și italieni au spus că Rusia folosește acest lucru ca scuză pentru a reduce livrările.

 

Italia, al cărui comitet tehnic pentru gaze urmează să se întrunească marți, a declarat că ar putea declara o stare de alertă sporită pentru gaze săptămâna aceasta, dacă Rusia continuă să reducă aprovizionarea.

 

Mișcarea ar declanșa măsuri de reducere a consumului, inclusiv raționalizarea gazelor pentru utilizatorii industriali selectați, creșterea producției la centralele pe cărbune și, de asemenea, solicitarea de mai multe importuri de gaz de la alți furnizori în baza contractelor existente.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22