Pe aceeași temă
Este pentru a patra oară când sunt convocate alegeri legislative după criza financiară din 2008, care a cufundat această națiune nordică în marasm, a dezvăluit legături adesea tulburi între elitele politice și cele economice, dar care a dat de asemenea naștere unei mișcări populare antisistem, transmite Agerpres.
Nouă partide sunt în cursă, de la Partidul Independenței (conservator, majoritatea aflată la sfârșit de mandat), până la mișcarea Stânga-Verzii, care îi atrage pe alegătorii hotărâți să ceară redistribuirea egală a rezultatelor creșterii economice.
Lidera mișcării, Katrin Jakobsdottir, vrea să câștige potul cel mare. În jur de 40 de ani, aceasta se bucură de o imensă popularitate: aproape un islandez din doi o văd capabilă să preia funcția de premier, un capital de încredere mult superior formațiunii sale.
"Am făcut tot ce am putut. Însă știm că alte provocări ne așteaptă după alegeri", a comentat ea modest după ce a strecurat buletinul în urnă.
Partidul Independenței, care a participat la toate guvernele din 1980 până în prezent, exceptând perioada post-criză din 2009-2013, ar devansa mișcarea Stânga-Verzii, conform ultimelor sondaje. El ar urma, conform uzanțelor, să primească mandatul din partea președintelui republicii pentru a forma o majoritate.
