Jens Stoltenberg: NATO nu are nicio intenţie să desfăşoare noi arme nucleare în Europa

Redactia | 03.02.2019

"NATO nu are nicio intenţie să desfăşoare noi arme nucleare în Europa", a declarat Stoltenberg într-un interviu acordat din capitala Norvegiei.

Pe aceeași temă

”Nu trebuie să reflectăm ceea ce face Rusia. Dar în acelaşi timp trebuie să ne asigurăm că menţinem o descurajare credibilă şi eficientă", a spus Stoltenberg, citat de Digi 24, fără a oferi detalii cu privire la diferitele opţiuni militare pe care NATO le-ar putea avea în vedere.

Şeful Alianţei Nord-Atlantice a declarat totodată că NATO va continua să lucreze cu Rusia pentru a determina Moscova să respecte Tratatul INF.

Stoltenberg a precizat că date ale serviciilor de informaţii adunate din diferite ţări de-a lungul multor ani au arătat că Rusia a încălcat Tratatul INF.

Context

SUA renunță la acordul Reagan-Gorbaciov și se retrage din tratatul de dezarmare nucleară

Secretarul american de Stat, Mike Pompeo, a anunțat retragerea Statelor Unite din tratatul de dezarmare nucleară INF.

Decizia e de natură să deschidă o perioadă de incertitudine pentru Uniunea Europeană, potrivit AFP. Americanii au luat decizia după ce au acuzat Rusia că încalcă prevederile Acordului din 1987.

Rusia respinge în bloc acuzațiile și amenință cu o ripostă

"Nicio probă, nicio fotografie din satelit (...), nicio mărturie" care să dovedească o eventuală încălcare a tratatului nu a fost furnizată de partea americană, a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova.

"Ni s-a spus: nu avem întrebări (de pus), trebuie doar să distrugeți tot", a spus aceasta.

Iar dacă Statele Unite "părăsesc într-adevăr tratatul INF, Moscova își rezervă dreptul la o reacție potrivită și la o ripostă", a avertizat Zaharova.

Și ministerul român de Externe a anunțat că susține poziția SUA și a NATO și afirmă că încălcarea de către Rusia a tratatului INF implică riscuri semnificative pentru securitatea euro-atlantică.


NATO a anunțat că „sprijină deplin” retragerea SUA din tratat și a cerut Moscovei să revină în următoarele șase luni la "o respectare deplină și verificabilă" a obligațiunilor ce îi revin.

"Tratatul INF a fost încălcat de Rusia iar apelurile lansate în ultimele 60 de zile pentru mai multă transparență și mai multe informații nu au dus nicăieri", a afirmat vineri șeful diplomației germane Heiko Maas, de la București, unde participă de joi la o reuniune informală cu omologii săi din UE.

Heiko Maas a făcut naveta între Moscova și Washington în ultimele săptămâni pentru a încerca să salveze tratatul privind armele nucleară cu rază medie de acțiune, care interzice rachetele cu raze între 500 și 5.500 km.

Intervalul de timp impus Rusiei de către aliați pentru a renunța la noul său sistem de rachete dezvoltat, potrivit Occidentului, prin încălcarea tratatului, expiră sâmbătă.


Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, sosit joi la București, a reamintit că decizia americană marchează începutul unui proces.

"Începând cu 2 februarie, americanii vor lansa procedura de retragere și aceasta va dura 6 luni, ceea ce oferă încă Rusiei oportunitatea de a se conforma obligațiilor sale", a explicat el.

Disonanțe europene - Austria nu dă vina pe Rusia

"Rusia are încă timp să se conformeze obligațiilor tratatului", afirmă Jens Stoltenberg.

Încheiat în 1987 între URSS și Washington, tratatul INF a pus capăt crizei euro-rachetelor, declanșată de amplasarea de rachete SS-20 sovietice cu focoase nucleare, capabile să lovească capitalele europene.

Americanii reproșează Rusiei că au creat un sistem de rachete 9M729 care contravin tratatului. Moscova susține că aceste rachete au o rază maximă de acțiune de "480 km" și respectă deci tratatul. Rusia a avertizat vineri Washingtonul că retragerea din tratat ar fi "extrem de iresponsabilă" și cu consecințe asupra altor acorduri strategice.

"Ce se întâmplă după este marea întrebare", a afirmat Serghei Riabkov, ministru adjunct pentru Afaceri externe, care a evocat tratatul START de reducere a armelor strategice. "Poate pur și simplu să expire în 5 februarie 2021 fără să fie prelungit", a amenințat el.

NATO urmează să publice o declarație după anunțul deciziei americane.

Aliații nu sunt asigurați însă. Statele membre din estul UE sunt foarte preocupate de atitudinea Moscovei și de riscul unei noi curse a înarmărilor.

"Istoria a învățat țara mea o lecție foarte clară: de fiecare dată când există un conflict între Est și Vest, noi, cei din Europa centrală, am pierdut mereu", a declarat ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto.

"În calitate de unguri, nu cred că noi vom avea multă influență în acest dosar. Putem doar să ținem pumnii pentru o cooperare mai pragmatică între Est și Vest", a adăugat el.

"Ultimii cinci ani nu au fost foarte buni pentru securitatea noastră și cred că trebuie să găsim soluții globale, deoarece există din ce în ce mai multe țări în lume care dezvoltă acest gen de rachete", a comentat omologul său leton Edgar Rinkevics.

Disonanțele sunt perceptibile între europeni în ceea ce privește analiza responsabilităților. Ministrul austriac de externe Karin Kneissl a refuzat să condamne Rusia.

"Lucrurile care au condus aici sunt un pic mai complicate", a susținut ea. Kneissl este foarte apropiată de Vladimir Putin, care a venit în Austria pentru a participa la nunta ei.

Vladimir Putin a avertizat și el asupra consecințelor ruperii tratatului.

"Nu dorim un nou război rece și o nouă cursă a înarmării", susține Jens Stoltenberg. Dar Alianța trebuie să se pregătească, spunea el, în 25 ianuarie, după eșecul unei reuniuni a Consiliului NATO-Rusia la sediul NATO.

Și Rusia acuză SUA că încalcă tratatul de înarmare nucleară, după ce SUA l-a denunțat

Statele Unite încalcă de mulţi ani Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) prin instalarea sistemelor balistice în România, acuză puterea de la Kremlin.

Statele Unite încalcă de mulţi ani Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) prin instalarea sistemelor balistice în România, acuză Administraţia Vladimir Putin, afirmând că Washingtonul a amplasat şi arme atomice în ţări aliate în cadrul NATO, transmite Mediafax.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, i-a prezentat sâmbătă preşedintelui Vladimir Putin situaţia Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF), în contextul deciziei SUA de retragere din acest acord.

"Referitor la Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, după cum ştiţi, este în vigoare din anul 1988 şi avea un termen nedeterminat. Conform informaţiilor pe care le avem la dispoziţie, Statele Unite au început să încalce acest Tratat din anul 1999, când au început să testeze drone militare care au caracteristici similare cu cele ale rachetelor terestre de croazieră interzise prin Tratat.

Statele Unite au continuat acţiunile, folosind rachete balistice pentru testarea sistemului de apărare antirachetă, iar în anul 2014 au început instalarea în Europa a sistemelor cu lansare verticală Mk 41. Aceste sisteme sunt compatibile total cu rachetele Tomahawk cu rază medie de acţiune", i-a spus Serghei Lavrov lui Vladimir Putin, potrivit stenogramei conversaţiei, postată pe site-ul Ministerului rus de Externe.

"Sunt încălcări clare ale Tratatului INF", a constatat preşedintele Vladimir Putin.

"O altă problemă care ne îngrijorează este că recent, în urmă cu un an, Statele Unite, prin Revizuirea doctrinei nucleare în 2018, au fixat obiectivul dezvoltării unor arme atomice de capacitate mică şi este probabil ca rachetele cu rază medie de acţiune să fie utilizate pentru lansarea acestor arme (...)", a subliniat Lavrov.

Ministrul rus de Externe acuză Statele Unite şi de încălcarea Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT). "Suntem preocupaţi şi de abordarea SUA privind responsabilităţile asumate prin Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare, dat fiind că în pofida numeroaselor sesizări, SUA comit încălcări majore ale acordului, în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Deşi Tratatul prevede responsabilităţi ale puterilor nucleare de a nu modifica tehnologiile privind folosirea armamentului atomic, NATO efectuează aşa-numitele misiuni nucleare comune, în care Statele Unite şi cinci state NATO în care sunt amplasate bombe nucleare americane fac teste privind folosirea armelor atomice cu participarea unor ţări care nu se numără printre cele cinci puteri nucleare. Aceasta este o încălcare directă a Tratatului de Neproliferare", a acuzat Lavrov, citat de agenţia de presă Tass.

Rusia a anunţat sâmbătă suspendarea obligaţiilor asumate prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), ca reacţie la decizia similară a Administraţiei Donald Trump. Administraţia Vladimir Putin a anunţat că îşi rezervă dreptul de a lua măsurile adecvate ca reacţie la decizia Statelor Unite de suspendare a obligaţiilor asumate în cadrul Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF). "Moscova îşi rezervă dreptul de a adopta reacţii corespunzătoare şi măsuri de ripostă" după retragerea SUA din Tratatul INF. "Este normal să fie luate astfel de măsuri", a declarat Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

CELE MAI CITITE

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: [email protected]

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2019 Revista 22