Pe aceeași temă
Oficial, in Republica Moldova traiesc in jur de 3,5 milioane de cetateni, dintre care 1,7 milioane de votanti. Potrivit sondajelor, aproape 90% dintre acestia se informeaza de la televizor si doar 10% din presa scrisa. Tot cifrele oficiale ne arata ca 98% din populatie vorbeste "limba de stat", adica romaneste. Uitandu-ne pe unul dintre cele mai "respectabile" rapoarte despre presa moldoveneasca (culmea, acesta fiind ultimul capitol care se refera la Romania, adica Media FactBoock) constatam ca presa de limba romana este consumata de sub 10% din populatie.
Presa scrisa romaneasca nu exista!
Din cauza pietei foarte mici de acolo, banii destinati reclamei sunt putini si merg spre publicatiile rusesti, pentru ca limba in care se negociaza si se fac afacerile este limba rusa.
In Republica Moldova, "ziarul" nu apare zilnic, ci de 2-4 ori pe saptamana. Cel mai important "ziar" este Moldova Suverana, un fel de Scanteia, cumparat si tinut in viata de comunistii de la putere, care apare in doua editii, una in romana si una in rusa. Cel mai citit este insa Komsomolskaia Pravda, un brand sovietic, transformat in tabloid. Acesta este scris la Moscova, tiparit la Chisinau cu un supliment de 4-8 pagini locale si apare de doua ori pe saptamana. Tirajul de miercuri este la nivel de 20.000 de exemplare, iar cel de vineri depaseste uneori 40.000. Mai putem enumera saptamanalul moscovit Argumenti i Fakti, Kommersant Plus si Moldavskie vedomosti, despre ultimele doua spunandu-se ca ar fi sponsorizate de regimul transnistrean. In privinta tirajelor, acestea anunta cateva mii, dar managerii presei de limba romana spun ca, de fapt, nu vand mai mult de 2.000.
In rest, sunt ziare de limba "moldoveneasca", pentru ca nu este limba romana cea utilizata de jurnalistii de acolo. Timpul apare de 4 ori pe saptamana, Jurnalul de Chisinau de doua ori, fiind dublat de brandul economic Eco, iar Flux, care de cateva luni a renuntat la editiile din timpul saptamanii, apare numai vinerea. De altfel, doar editia de vineri este difuzata in toata republica de catre Posta Moldovei, singurul difuzor de presa, care, bineinteles, este controlat de comunistii de la putere. Si in Chisinau sunt probleme cu difuzarea, majoritatea chioscurilor de distributie de presa apartinand fostei societati de stat, privatizata pentru apropiatii comunistilor, Moldpresa. Ar mai trebui, aici, amintit si saptamanalul minuscul, dar interesant, Ziarul de Garda.
La capitolul "asumare", singura publicatie care isi recunoaste orientarea este Flux, aceasta declarandu-se apropiata crestin-democratilor (PPCD, condus de Iurie Rosca). Celelalte se declara "independente". Timpul este detinut de Constantin Tanase, tatal vicepresedintelui Partidului Liberal-Democrat (PL-D), Alexandru Tanase, din paginile caruia transpare orientarea politica. Jurnalul de Chisinau este "de opozitie", fara indoiala, dar la o analiza riguroasa gasim o orientare mai aproape de Alianta Moldova Noastra (AMN), nelipsind articole pro PDL sau Partidul Liberal.
Din pacate, nu exista o auditare a tirajelor, dar in piata se stie ca Timpul apare zilnic cu 1.000 de exemplare, iar editia de vineri are 17.000 de exemplare. Jurnalul de Chisinau are 15.000 vinerea, Flux are 23.000 vinerea, din care 20.000 de abonamente si 3.000 la vanzare. Ziarul de Garda, care apare joia, are 3.000 de exemplare (tirajele erau valabile in noiembrie).
Piata radio: tonomate muzicale
Piata radio este nedezvoltata, in ciuda faptului ca sunt acordate sute de licente. Numai in Chisinau emit 34 de posturi. Radiourile locale nu sunt altceva decat "tonomate muzicale". Exceptie sunt Radio Moldova, adica postul de stat, RFI ce emite numai in Chisinau si care detine licenta numai datorita presiunilor diplomatiei franceze, si Vocea Basarabiei, care are cateva frecvente neimportante in banda Est si de putere mica, dar care retransmite, timp de o ora si jumatate pe zi, Radio Europa Libera.
Surse din CCA (echivalentul CNA-ului romanesc) spun ca la viitorul concurs se are in vedere indepartarea Radio Fresh FM al fratilor Micula. Motivul este nerespectarea legislatiei si directivelor CCA de-a lungul anilor. Oricum, in acest moment au mai ramas 4-5 oameni care difuzeaza numai muzica. Radiouri importante din Romania sunt prezente, dar ori retransmit, ori copie programele pe care le auzim si noi zi de zi, Pro FM, Kiss FM si Radio 21.
Televiziunile, miza politica si economica
Regula pietei de televiziune este valabila peste tot: nu esti masurat, nu existi! AGB Moldova, o franciza ucraineana a americanilor AGB Nielsen, ce realizeaza masuratorile in Republica Moldova, are 12 clienti. Masuratorile sunt furnizate in limba rusa, deoarece cei care lucreaza in aceasta firma nu vorbesc limba romana. Conform legislatiei moldovenesti, toate posturile sunt obligate sa realizeze programe in "limba de stat" in proportie de 80% pana in 2012.
Putem face o clasificare a televiziunilor:
- doua canale mari: Prime TV (care impreuna cu Canal 2+ apartin aceluiasi trust) si Moldova 1 care este televiziunea de stat;
- televiziunile medii: NIT, N4, TV7, Canal 2+;
- televiziuni cu retransmisia integrala a unor canale rusesti;
- televiziuni mici si cu programe excusiv in limba romana: Pro TV si Eu TV.
Dar cand vorbim despre televiziuni trebuie sa vorbim despre trusturile de presa formate in jurul acestora.
Cel mai mare trust este cel detinut de Vladimir Plahotniuc. Acesta are doua dintre cele trei frecvente nationale pe care emit Prime TV (care are franciza Pervîi Kanal-Ostankino) si Canal 2+ (care retransmite in regim de franciza Antena 1). Din trust mai fac parte: Radio Maestro FM (post rusesc cu inserturi de reclama locala), revista Stiluette, agentia de presa reporter.md, si agentia de buying media Casa Media. Bineinteles ca Prime TV are audienta maxima masurata. Motivul este franciza celui mai mare mare post rusesc, acelasi de pe vremea Uniunii Sovietice. Franciza nu inseamna altceva decat inregistrarea emisiunilor, taierea reclamei moscovite, inserarea reclamei moldovenesti si redifuzarea programelor cu o intarziere de doua ore. Pe Canal 2+ retransmisia Antenei 1 se desfasoara in timp real, scotandu-se din difuzare inserturile de publicitate romanesti si introducandu-se inserturile locale de publicitate. Cum a ajuns un om de afaceri sa detina o asa de mare bucata din media moldoveneasca? Vladimir Plahotniuc este un important om de afaceri, detinand franciza de distributie PETROM si fiind un apropiat al fiului presedintelui moldovean, Oleg Voronin.
Daca spunem ca licenta si franciza Ostankino a apartinut pana acum un an lui Kiril Lucinschi, baiatul fostului presedinte Petru Lucinschi, dar care nu face politica actualei puteri, intelegem care sunt mecanismele industriei media moldovenesti.
Tot un fel de trust de presa este si compania publica TeleRadioMoldova. Oricum, postul de televiziune Moldova 1 este bilingv, cu cele mai importante emisiuni, inclusiv principalul buletin de stiri din prime-time, in limba rusa. Politica editoriala este de a informa publicul exclusiv despre activitatea puterii.
Al treilea trust de presa, format din Pro TV si Pro FM, Pro FM Chisinau, are aproape 100% program local, fiind o copie a postului bucurestean din anii 2000. Pro TV-ul chisinauian retransmite programul bucurestean la care se adauga 3 buletine de stiri locale care insumeaza 90 de minute si un talk-show saptamanal destul de influent. Acesta s-a pozitionat ca un post antiputere, fiind promovate figuri politice din opozitie, in special liderii PL, PL-D si AMN. Cu toate ca postul este masurat cu o audienta infima (in jur de 7.000 de telespectatori in medie/zi, adica 0,2 puncte de audienta), postul este generator de stiri, majoritatea media preluand sau comentand stirile aparute pe acest canal. In ultima perioada, postul este supus presiunilor politice, fiind amenintat cu pierderea licentei de emisie. Aceste presiuni se datoreaza si politicii editoriale de manipulare si uneori de presiune (chiar denigrare) a institutiilor statului. In acest sens, pot fi amintite pozitiile de o agresivitate nejustificata, in contrast cu deontologia jurnalistica, in scandalurile "fratii Mocanu" si "cameramanul batut", postul efectiv ascunzand adevarul si politizand aceste cazuri care tin de penal.
Al patrulea trust este apropiat Partidului Popular Crestin-Democrat. Este format din publicatia Flux (cea mai veche din Republica Moldova), Eu TV si Radio 10. Dupa disparitia TVR-ului, Eu TV a reusit sa incheie un contract de retransmisie a TVR International, avand aproximativ 8 ore de program propriu. Programele proprii sunt reprezentate de 3 emisiuni de stiri, un talk-show zilnic si difuzarea de diverse programe de entertainment cumparate.
O alta televiziune care se remarca printr-o audienta destul de mare este NIT. Aceasta este de limba rusa, retransmitand postul rusesc TNT. La o analiza de continut al programelor, oricine poate observa ca postul este foarte apropiat puterii, avand un buletin de stiri in "limba de stat". Surse spun ca postul de televiziune ar apartine lui Oleg Voronin, fiului presedintelui. Si nu este singurul care i-ar apartine. In aceeasi situatie este si postul N4, care, de asemenea, este de limba rusa si are un singur buletin de stiri in limba romana, acesta retransmitand postul rusesc RTR. Trebuie mentionat faptul ca aceste doua televiziuni au in spate echipe de profesionisti.
Un alt post care conteaza este TV7, post construit de Kiril Lucinschi imediat dupa ce acesta a pierdut licenta si franciza ORT. In acest moment, postul retransmite canalul rusesc NTV, avand numai 3 emisiuni productie proprie si un buletin de stiri zilnic. Este al doilea canal la care opozitia are acces, Lucinschi candidand pe listele Partidului Democrat.
Politicul este influentat si de economic
Care este miza pietei moldovenesti de televiziune? O piata de publicitate minuscula, care nu poate sustine atat de multe televiziuni. Daca judecam batalia politica din cadrul CCA nu trebuie sa uitam si miza economica. Surse din piata spun ca trustul media ce apartine lui Vladimir Plahotniuc ar detine peste 70% din valorea tranzactionata in publicitate.
Fara discutie ca exista posturi de televiziune defavorizate de CCA, de AG Nielsen sau de alte agentii de publicitate si acestea sunt, in primul rand, cele de limba romana, Pro TV si Eu TV. Cele doua detin foarte putine licente in teritoriu, audienta medie masurata a ambelor nedepasind jumatate de punct, implicit fiind discriminate in piata de publicitate.
Ceea ce este revoltator este faptul ca TVR a fost eliminat si pe criterii economice, ocupand o frecventa nationala potential aducatoare de profit, care, astazi, apartine trustului lui Vladimir Plahotniuc si care retransmite Antena 1. Acum trei ani, audienta nationala a TVR a fost de 14% dintre telespectatori.
