Pe aceeași temă
La doar o zi după ce guvernatorul Băncii Naționale a Letoniei și membru în Consiliul de Administrație al Băncii Centrale Europene (BCE), Ilmars Rimsevics, a fost reținut de către autoritatea anti-corupție națională sub acuzația de primire a unei mite de peste 100.000 de euro, țara baltică se află în fața unei crize bancare de proporții o dată și cu înghețarea tuturor plăților impuse de către BCE băncii comerciale ABLV, a treia ca mărime din sistem, ca urmare a acuzațiilor formulate de către autoritățile americane de spălare a miliarde de euro prin tranzacții ilicite, inclusiv în beneficiul unor companii implicate în programul nuclear nord-coreean.
Scandalul a debutat pe 14 februarie, când autoritățile letone au început să cerceteze ABLV în urma suspiciunilor de implicare a băncii în tranzacții financiare ilegale legate de programul de înarmare al regimului de la Phenian. Investigațiile vin în urma acuzațiilor aduse băncii de către Departamentul Trezoreriei SUA care afirmă că „spălarea banilor a devenit o practică curentă și una dintre activitățile centrale ale băncii”, și a cerut interzicerea efectuării oricărei tranzacții pe teritoriul SUA.
Decizia autorităților americane a făcut din banca ABLV o paria pentru celelalte instituții financiare, tăindu-i efectiv accesul la orice posibilitate de finanțare de pe cea mai importantă piață financiară din lume, fiind nevoită să apeleze exclusiv la BCE ca unică sursă de finanțare.
Conform Wall Street Journal, acuzațiile Trezoreriei se bazează pe tranzacțiile intermediate pentru clienți care sunt conectați cu companii nord-coreene supuse sancțiunilor internaționale. Printre acestea se află Banca de Comerț Exterior a Coreii de Nord, instituție care administrează conturile valutare ale regimului comunist, valută care este direcționată spre finanțarea programului de înarmare nucleară și dezvoltare a rachetelor balistice.
De asemenea, ABLV este acuzată și de alte activități ilegale, printre care albirea a miliarde de dolari proveniți de la politicieni și oameni de afaceri corupți din Azerbaidjan, Rusia și Ucraina prin intermediul unor conturi deschise în numele unor companii fantomă.
Banca ABLV este a treia mare bancă din Letonia după valoarea activelor, are sediul central în Riga și filiale în Luxemburg și SUA. Ea funcționează sub controlul BCE, conform reglementărilor sistemului bancar impuse în zona euro după ultima criză financiară, în timp ce autoritățile naționale sunt responsabile cu întărirea legislației de prevenire a spălării banilor.
Pentru a evita escaladarea crizei, banca centrală a Letoniei a acordat un împrumut de urgență de 97,5 miliarde de euro pentru ca ABLV să nu intre în incapacitate de plată. Oficialii letoni spun că nu este cazul unei crize financiare la nivel național, banca aflată în dificultate nefiind una sistemică.
Totuși, situația este gravă, Wall Street Journal relatând că poliția letonă a spus tot luni că a deschis o investigație care implică un înalt oficial din sectorul financiar care ar fi solicitat și primit mită de la un om de afaceri rus, Grigory Guselnikov. Această investigație ar putea agrava criza, Guselnikov fiind acționarul principal al alte bănci letone, AS Norvik Banka. Banca sa se află în proces cu Guvernul de la Riga, acuzând autoritățile că este supusă la un „tratament incorect, arbitrar și i se aduc acuzații false”.
După ședința de urgență a executivului leton, premierul Maris Kucinski a dat asigurări că situația se află sub control, iar săptămâna viitoare se va întruni Consiliul Național de Securitate care va analiza și va lua deciziile care se impun.
Însă, de foarte multe ori atunci când oamenii politici au încercat să evite panica în rândul depunătorilor s-a dovedit a fi prea târziu pentru evitarea crizei.
