Pe aceeași temă
După mai multe ore de la o întâlnire cu Putin, luni, Emmanuel Macron a dat asigurări marţi că el crede că există „soluţii concrete practice” în vederea unei dezescaladări în criza ruso-occidentală în centrul cărea se află Ucraina, în conferinţa de presă comună cu Zelenski.
El a anunţat marţi, la sosirea sa la Kiev, că a „obţinut” asigurări de la Putin că urmează „să nu aibă loc o escaladare” suplimentară în criza ruso-occidentală privind Ucraina
„Ne aşteptăm să purtăm foarte curând negocieri între liderii (ţărilor) din formatul Normandia”, din care fac parte Ucraina, Rusia, Franţa şi Germania, în procesul de pace din estul Ucranei, a anunţat, la rândul său, preşedintele ucrainean.
Occidentul se teme de o invazie rusă a Ucrainei, după ce zeci de mii de militari ruşiau fost desfăşuraţi la frontiera ucraineană.
Europenii, care se confruntă cu una dintre cele mai grave crize ruso-occidentale de la Războiul Rece, şi-au intensificat contactele diplomatice.
Emmanuel Macrom, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Uniunii Europene (UE), a efectuat luni o vizită la Moscova, unde a participat la o întâlnire de cinci ore cu Vladimir Putin.
”Am obţinut să nu aibă loc o degradare şi nici o escaladare a conflictului”, le-a declarat unor jurnalişti şeful statului francez, la bordul avionului cu care venea de la Moscova la Kiev.
”Era vorba, în ceea ce mă priveşte, să blochez jocul pentru a împiedica o escaladare şi să deschid perspective noi (...). Acest obiectiv, în ceea ce mă priveşte, a fost îndeplinit”, a declarat el, adăugând că a constatat că omologul său rus era ”hotărât, destul de sigur pe el şi avansează cu logica sa”.
Macron a anunţat încă de luni seara că a primit asigurări de la Putin cu privire la ”stabilitatea şi integritatea teritorială a Ucranei”.
Cel mai puternic om din Rusia a declarat că ”unele dintre ideile” lui Macron ar putea ”pune bazele unor progrese comune” şi că urmează să discute din nou cu şeful statului francez în urma vizitei acestuia în Ucrana.
Turneul diplomatic al lui Macron continuă marţi seara la Berlin, unde se întâlneşte cu cancelarul german Olaf Scholz, care se întoarce dintr-o vizită la Washington.
Însă intenţiile reale ale lui Vladimir Putin rămân necunoscute. El nu a spus absolut nimic luni despre trupele ruse desfăşurate la frontiera Ucrainei.
Putin a denunţat, însă, din nou, refuzul Occidentului de a ceda în politica privind extinderea NATO şi în privinţa retragerii mijloacelor militare NATO din Europa de Est.
Rusia a prezentat aceste revendicări drept condiţii ale unei dezescaladări.
Însă, potrivit preşedinţiei franceze, Putin a acceptat să examineze propunerile lui Macron.
Aceste propuneri constau într-un angajament al ambelor părţi de a nu promova iniţiative militare, anunţarea unui dialog cu privire la dispozitivul militar rus, negocieri de pace în Războiul din Ucraina şi lansarea unui dialog strategic.
Rusia s-ar angaja, de asemenea, să-şi retragă forţele din Belarus după încheierea manevrelor militare prevăzute în februarie.
Moscova a anexat o parte a Ucrainei, în 2014, şi anume Peninsula Crimeea. Din acelaşi an, separatişti proruşi susţinuţi de Moscova se află în război cu forţe ucrainene în Donbas (est), soldat cu peste 13.000 de morţi.
Preşedintele francez este primul lider occidental de prim-plan care s-a întâlnit cu Vladimir Putin de la agravarea tensiunilor, în decembrie.
O convingere a Kievului să accepte compromisuri, foarte nepopulare, se anunţă dificilă.
Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba a insistat luni asupra a ”trei linii roşii” - şi anume niciun compromis privind integritatea teritorială a Ucrainei, fără negocieri directe cu separatiştii şi fără vreun amestec în politica extrenă ucraineană.
Putin aprecia, imediat, că negocieri între preşedinţii francez şi ucrainean se anunţau ”nu tocmai uşoare”.
Atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană au ameninţat că un nou atac rus în Ucraina ar avea consecinţe terible pentru Rusia, prin adoptarea unor sancţiuni devastatoare.
Joe Biden a amenunţat, în întâlnirea sa, luni, cu Olaf Scholz că un asemenea asalt ar însemna ”sfârşitul” controversatului gazoduct strategic ruso-german Nord Stream 2.
Statele Unite, Germania şi Regatul Unit au trimis întăriri militare în Europa.
Ucraina prevede, la rândul său, vaste manevre militare pe teritoriul ucrainean, în perioada 10-20 februarie, cu drone de luptă achiziţionate din Turcia şi rachete antitanc livrate de Statele Unte şi Londra, în paralel cu exerciţiile ruso-belaruse.
”Nu prea înţeleg cum anume ameninţarea Ucrainei face să avanseze obiectivele preşedintelui Putin”, declară premierul britanic Boris Johnson cotidianului The Times.
”Noi nu putem recompensa, şi deci încuraja, o diplomaţie care se bazează pe forţă, iar o dezescaladare din partea Rusiei este, aşadar, condiţia necesară unui dialog rodnic”, afirmă el.
